TITLUL I
Dispoziţii generale
ART. 1
Rolul Ministerului Public
(1) Ministerul Public este parte componentă a
autorităţii judecătoreşti, iar atribuţiile sale sunt prevăzute în
Constituţia României, republicată, în Legea nr. 304/2004 privind organizarea
judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum
şi în alte acte normative.
(2) În activitatea judiciară, Ministerul Public
reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept,
precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
(3) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin
procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.
ART. 2
Structura şi organizarea Ministerului Public
(1) Structura şi organizarea Ministerului Public sunt
prevăzute în Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciară, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în alte legi speciale.
(2) Din Ministerul Public fac parte: Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetele de pe lângă curţile de
apel, parchetele de pe lângă tribunale, parchetele de pe lângă tribunalele
specializate pentru minori şi familie, parchetele de pe lângă judecătorii şi
parchetele militare, conform organigramei prevăzute în anexa la prezentul
regulament.
(3) Parchetele militare sunt organizate după cum
urmează: Secţia parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Militar de pe lângă Curtea
Militară de Apel Bucureşti şi parchetele militare de pe lângă tribunalele
militare.
TITLUL II
Ierarhia funcţiilor din cadrul Ministerului Public
ART. 3
Categoriile de personal
Parchetele din cadrul Ministerului Public
funcţionează cu următoarele categorii de personal:
a) procurori;
b) personal de specialitate juridică asimilat
judecătorilor şi procurorilor;
c) personal auxiliar de specialitate;
d) personal conex;
e) funcţionari publici;
f) personal contractual;
g) personal militar în cadrul parchetelor militare.
ART. 4
Structura funcţiilor de procuror
(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie are în structură următoarele funcţii de procuror:
a) procuror general;
b) prim-adjunct al procurorului general, procuror şef
al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procuror şef al Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
c) adjunct al procurorului general, procurorii şefi
adjuncţi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procuror şef adjunct al
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism;
d) procuror şef secţie;
e) procuror şef secţie adjunct;
f) procuror şef serviciu;
g) procuror şef birou;
h) procuror.
(2) Parchetele de pe lângă curţile de apel au în
structură următoarele funcţii de procuror:
a) procuror general;
b) procuror general adjunct;
c) procuror şef secţie;
d) procuror.
(3) Parchetele de pe lângă tribunale au în structură
următoarele funcţii de procuror:
a) prim-procuror;
b) prim-procuror adjunct;
c) procuror şef secţie;
d) procuror.
(4) Parchetele de pe lângă tribunalele specializate
pentru minori şi familie au în structură următoarele funcţii de procuror:
a) prim-procuror;
b) prim-procuror adjunct;
c) procuror.
(5) Parchetele de pe lângă judecătorii au în
structură următoarele funcţii de procuror:
a) prim-procuror;
b) prim-procuror adjunct;
c) procuror;
d) procuror stagiar.
(6) Dispoziţiile alin. (2) şi (3) se aplică în mod
corespunzător parchetelor militare.
(7) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi
conducătorului parchetului.
(8) Conducătorul fiecărui parchet este subordonat
conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie.
(9) La încetarea mandatului funcţiei de conducere
procurorii pot ocupa, în condiţiile prevăzute de art. 49, 50, 54 şi 55 din
Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
o funcţie de conducere la acelaşi sau la alt parchet, ori revin la
parchetele de unde provin sau unde au dreptul să funcţioneze potrivit legii.
(10) Cu cel puţin şase luni înainte de încetarea
mandatului funcţiei de conducere, procurorii care ocupă aceste funcţii
trebuie să comunice Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul
Consiliului Superior al Magistraturii opţiunea cu privire la parchetul la
care doresc să funcţioneze.
ART. 5
Structura funcţiilor personalului de specialitate
juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor
Funcţiile personalului de specialitate juridică
asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul parchetelor sunt
următoarele:
A) La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie:
a) şef birou;
b) personal de specialitate juridică asimilat
judecătorilor şi procurorilor.
B) La parchetele de pe lângă curţile de apel:
a) personal de specialitate juridică asimilat
judecătorilor şi procurorilor.
ART. 6
Structura funcţiilor personalului auxiliar de
specialitate
(1) Funcţiile personalului auxiliar de specialitate
din cadrul parchetelor sunt următoarele:
A) La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie:
a) grefier şef secţie;
b) grefier şef serviciu;
c) specialist IT şef;
d) specialist IT;
e) grefier;
f) tehnician criminalist;
g) grefier statistician;
h) grefier documentarist;
i) grefier arhivar.
B) La parchetele de pe lângă curţile de apel:
a) prim-grefier;
b) grefier şef secţie;
c) grefier;
d) specialist IT;
e) tehnician criminalist;
f) grefier arhivar.
C) La parchetele de pe lângă tribunale şi tribunalele
specializate pentru minori şi familie:
a) prim-grefier;
b) grefier şef secţie, după caz;
c) grefier;
d) specialist IT;
e) tehnician criminalist;
f) grefier arhivar.
D) La parchetele de pe lângă judecătorii:
a) grefier şef;
b) grefier;
c) grefier arhivar.
(2) Sunt conexe personalului auxiliar de specialitate
al parchetelor funcţiile de agent procedural şi şofer.
ART. 7
Structura funcţiilor publice
Funcţiile publice din cadrul parchetelor sunt
următoarele:
A) La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie:
a) manager economic;
b) director;
c) şef serviciu;
d) şef birou;
e) manager public;
f) auditor;
g) consilier/expert;
h) specialist antifraudă;
i) referent.
B) La parchetele de pe lângă curţile de apel:
a) manager economic;
b) consilier;
c) specialist antifraudă;
d) referent.
C) La parchetele de pe lângă tribunale:
a) manager economic;
b) consilier;
c) specialist antifraudă;
d) referent.
ART. 8
Structura funcţiilor de personal contractual
Funcţiile de personal contractual din cadrul
parchetelor sunt următoarele:
A) La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie:
a) şef serviciu;
b) şef birou;
c) consilier pentru afaceri europene;
d) consilier;
e) expert;
f) referent;
g) şef formaţie;
h) muncitor;
i) pompier;
j) îngrijitor.
B) La parchetele de pe lângă curţile de apel:
a) expert;
b) referent;
c) muncitor;
d) pompier;
e) îngrijitor.
C) La parchetele de pe lângă tribunale:
a) expert;
b) referent;
c) muncitor;
d) pompier;
e) îngrijitor.
D) La parchetele de pe lângă judecătorii:
a) muncitor;
b) îngrijitor.
ART. 9
Atribuţiile generale ale personalului cu funcţii
de conducere
(1) Procurorii, personalul de specialitate juridică
asimilat judecătorilor şi procurorilor, personalul auxiliar de specialitate
şi celelalte categorii de personal din cadrul Ministerului Public cu funcţii
de conducere coordonează şi verifică activitatea personalului din subordine,
conform atribuţiilor prevăzute de lege, regulamente, ordine ale procurorului
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi
ordine ale Ministrului Justiţiei.
(2) Personalul de la alin. (1) răspunde pentru
îndeplinirea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere deţinute.
ART. 10
Subordonarea categoriilor de personal din cadrul
parchetelor, altele decât procurorii
(1) Personalul de specialitate juridică asimilat
judecătorilor şi procurorilor, personalul auxiliar de specialitate şi cel
conex acestuia, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se subordonează
ierarhic procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie.
(2) Personalul de specialitate juridică asimilat
judecătorilor şi procurorilor, personalul auxiliar de specialitate şi cel
conex acestuia, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul
Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se subordonează
ierarhic conducătorilor structurilor de parchet respective.
(3) Personalul de specialitate juridică asimilat
judecătorilor şi procurorilor, personalul auxiliar de specialitate şi cel
conex acestuia, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul
structurilor teritoriale de parchet se subordonează ierarhic conducătorului
structurii de parchet respective.
(4) Specialiştii IT din cadrul parchetelor au
atribuţii legate exclusiv de activitatea specifică domeniului tehnologiei
informaţiei şi comunicaţiilor, precum şi de implementare a Strategiei de
informatizare a sistemului judiciar din România. Conducătorii parchetelor
asigură sprijinul logistic necesar pentru desfăşurarea în bune condiţii a
activităţii acestora. Specialiştii IT se subordonează administrativ
conducătorilor parchetelor din care fac parte, iar profesional Serviciului
de tehnologia informaţiei din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie.
TITLUL III
Organizarea şi funcţionarea Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
CAPITOLUL I
Structura şi conducerea Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
ART. 11
Structura Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie
În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie funcţionează:
a) Secţia de urmărire penală şi criminalistică;
b) Secţia judiciară;
c) Secţia de resurse umane şi documentare;
d) Secţia parchetelor militare;
e) Serviciul de îndrumare şi control;
f) Serviciul de cooperare judiciară internaţională,
relaţii internaţionale şi programe;
g) Serviciul de documente clasificate;
h) Serviciul de tehnologia informaţiei;
i) Biroul de informare publică şi relaţii cu presa;
j) Biroul juridic;
k) Departamentul economico-financiar şi
administrativ;
l) Direcţia de audit public intern;
m) Unitatea de management al proiectelor.
ART. 12
Structurile autonome din cadrul Ministerului
Public
În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie funcţionează, ca structuri cu personalitate juridică
proprie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
ART. 13
Conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie şi a structurilor din cadrul acestuia
(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct şi un adjunct.
(2) Direcţia Naţională Anticorupţie este condusă de
un procuror şef, ajutat de 2 procurori şefi adjuncţi.
(3) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism este condusă de un procuror şef, ajutat
de un procuror şef adjunct.
(4) În cadrul structurilor menţionate, funcţionează,
după caz, secţii, servicii, birouri şi alte compartimente, conduse de
procurori şefi secţie, serviciu şi birou. De asemenea, în cadrul Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, funcţionează structuri în
subordinea directă a procurorului general.
(5) Fiecare secţie este condusă de un procuror şef
secţie, ajutat de un procuror şef secţie adjunct.
(6) Direcţiile, secţiile, serviciile şi birourile din
cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt
organizate ierarhic. Personalul din cadrul acestora este subordonat
procurorului şef al direcţiei, secţiei, serviciului sau biroului, după caz.
Procurorul şef birou este subordonat procurorului şef serviciu, care la
rândul său este subordonat procurorului şef direcţie sau secţie, respectiv
adjunctului acestuia.
(7) Dispoziţiile alineatului precedent se aplică în
mod corespunzător şi celorlalte structuri din cadrul Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
ART. 14
Atribuţiile procurorului general al Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:
a) conduce, coordonează şi răspunde de activitatea
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a parchetelor
din subordine, luând măsuri pentru buna organizare şi funcţionare a
acestora;
b) conduce Direcţia Naţională Anticorupţie şi
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism, prin intermediul procurorilor şefi ai acestor direcţii;
c) exercită controlul asupra tuturor parchetelor,
direct sau prin procurori anume desemnaţi;
d) convoacă şi prezidează şedinţele Colegiului de
conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
e) convoacă Adunarea generală a procurorilor
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prezidează
această adunare;
f) reprezintă Ministerul Public în relaţiile cu
celelalte autorităţi şi instituţii publice, cu organizaţiile
neguvernamentale, cu orice alte persoane juridice sau persoane fizice, din
ţară şi din străinătate, precum şi în relaţiile internaţionale;
g) atribuţiile prevăzute în Codul penal, în Codul de
procedură penală şi în legi speciale;
h) propune Consiliului Superior al Magistraturii
înfiinţarea/desfiinţarea secţiilor din cadrul parchetelor, cu excepţia
Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
i) înfiinţează/desfiinţează, prin ordin, servicii,
birouri sau alte compartimente de specialitate, cu avizul ministrului
justiţiei, cu excepţia serviciilor, birourilor sau a altor compartimente din
cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
j) propune Consiliului Superior al Magistraturii
numărul adjuncţilor procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile
de apel şi ai prim-procurorilor parchetelor de pe lângă tribunale şi ai
parchetelor de pe lângă judecătorii unde prim-procurorii sunt ajutaţi de
adjuncţi;
k) repartizează procurorii din cadrul Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe secţii, servicii şi
birouri, în funcţie de necesitatea asigurării funcţionării corespunzătoare a
parchetului, precum şi de pregătirea, aptitudinile şi specializarea
acestora;
l) numeşte şi revocă, prin ordin, procurorii
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita
posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii;
m) numeşte şi eliberează din funcţie, prin ordin,
consilierii procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie;
n) dispune delegarea procurorilor în funcţii de
execuţie şi conducere, potrivit legii;
o) încadrează personalul de specialitate juridică
asimilat judecătorilor şi procurorilor şi managerii economici din cadrul
parchetelor, cu excepţia celor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul
Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
p) încadrează personalul auxiliar de specialitate şi
cel conex acestuia, funcţionarii publici şi personalul contractual din
cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi
dispune delegarea, transferarea, promovarea, încetarea şi modificarea
raporturilor de muncă şi aplicarea sancţiunilor disciplinare pentru aceste
categorii de personal, în condiţiile legii, cu excepţia celor care îşi
desfăşoară activitatea în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism;
q) emite aviz conform pentru numirea şi revocarea
ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară, la propunerea ministrului
afacerilor interne, şi retrage avizul conform ofiţerilor şi agenţilor de
poliţie judiciară care nu şi-au îndeplinit corespunzător atribuţiile de
serviciu;
r) emite aviz conform pentru numirea ca organe de
cercetare penală speciale a ofiţerilor anume desemnaţi, la propunerea
organelor competente, şi retrage avizul conform ofiţerilor anume desemnaţi
care nu şi-au îndeplinit corespunzător atribuţiile de serviciu;
s) emite avizul necesar numirii inspectorilor
antifraudă în cadrul Direcţiei generale de combatere a fraudelor şi dispune
detaşarea acestora la parchete, precum şi revocarea din funcţie, prin ordin
comun cu preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală;
t) este ordonator principal de credite;
u) coordonează elaborarea proiectului de buget anual
al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al
Ministerului Public;
v) exercită atribuţii de coordonare şi control al
administrării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
din punct de vedere economico-financiar;
w) stabileşte, prin ordin, indemnizaţiile de
încadrare brute lunare sau salariile de bază brute, după caz, precum şi alte
drepturi pentru categoriile de personal potrivit legii;
x) acordă premii personalului din cadrul Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii;
y) organizează activitatea de relaţii cu publicul;
z) exercită orice alte atribuţii prevăzute de actele
normative în vigoare.
(2) În exercitarea atribuţiilor ce-i revin,
procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie emite ordine cu caracter intern.
(3) Procurorul general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prezintă Consiliului Superior al
Magistraturii şi ministrului justiţiei raportul anual privind activitatea
Ministerului Public.
ART. 15
Atribuţiile prim-adjunctului şi adjunctului
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie
(1) Prim-adjunctul procurorului general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi adjunctul
procurorului general acţionează pentru îndeplinirea ordinelor şi altor
dispoziţii ale procurorului general, coordonează, controlează şi răspund de
activitatea secţiilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie şi a celorlalte parchete.
(2) Repartizarea atribuţiilor între prim-adjunctul
procurorului general şi adjunctul procurorului general este stabilită prin
ordin al procurorului general.
(3) În perioada absenţei procurorului general sau a
imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de cauza acesteia,
prim-adjunctul procurorului general îl înlocuieşte de drept în exercitarea
atribuţiilor ce îi revin în această calitate, iar în cazul absenţei acestuia
sau al imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de cauza acesteia,
atribuţiile sunt exercitate de drept de adjunctul procurorului general.
(4) În cazul vacanţei funcţiei de procuror general,
indiferent de cauza acesteia, atribuţiile ce îi revin în această calitate
sunt exercitate de drept de prim-adjunctul procurorului general, iar în
cazul vacanţei funcţiei de procuror general şi a celei de prim-adjunct al
procurorului general, indiferent de cauza acesteia, atribuţiile sunt
exercitate de drept de adjunctul procurorului general.
ART. 16
Atribuţiile consilierilor procurorului general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
(1) În activitatea sa, procurorul general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ajutat de 3
consilieri, numiţi prin ordin al acestuia. Consilierii procurorului general
pot fi magistraţi sau personal contractual.
(2) Consilierii procurorului general au următoarele
atribuţii:
a) efectuează sau participă la elaborarea unor
studii, evaluări, sinteze şi a altor lucrări privind activitatea
Ministerului Public;
b) formulează propuneri privind organizarea şi
funcţionarea eficientă a parchetelor din cadrul Ministerului Public pe care
le supune aprobării conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie;
c) din dispoziţia procurorului general, asistă la
primirea unor persoane în audienţă şi îl informează asupra posibilităţilor
de soluţionare a problemelor expuse, colaborând în acest scop cu celelalte
structuri ale Ministerului Public;
d) examinează proiecte de acte normative ori note de
studiu şi formulează propuneri sau observaţii asupra cuprinsului acestora;
e) examinează şi supun aprobării procurorului general
analizele semestriale şi anuale privind activitatea Ministerului Public,
elaborate de către procurorii şefi ai direcţiilor, secţiilor, serviciilor şi
ai altor compartimente de activitate;
(3) Consilierii procurorului general, care au şi
calitatea de procuror, pot examina, din ordinul procurorului general,
legalitatea unor soluţii date de procurorii din cadrul Ministerului Public,
formulând propuneri pe care le prezintă procurorului general.
(4) Consilierii procurorului general îndeplinesc
orice alte sarcini şi lucrări repartizate de procurorul general.
CAPITOLUL II
Secţia de urmărire penală şi criminalistică
SECŢIUNEA 1
Structura şi conducerea Secţiei de urmărire penală
şi criminalistică
ART. 17
Structura Secţiei de urmărire penală şi
criminalistică
În cadrul Secţiei de urmărire penală şi
criminalistică funcţionează:
A. Serviciul de urmărire penală:
a) Biroul de urmărire penală;
b) Biroul de criminalistică;
B. Serviciul pentru coordonarea activităţii
Ministerului Public în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală:
a) Biroul de combatere a infracţiunilor în domeniul
drepturilor de proprietate intelectuală;
b) Biroul pentru coordonarea activităţii în domeniul
drepturilor de proprietate intelectuală.
ART. 18
Conducerea Secţiei de urmărire penală şi
criminalistică şi atribuţiile acesteia
(1) Secţia de urmărire penală şi criminalistică
exercită atribuţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie în legătură cu activitatea de urmărire penală, potrivit legii, şi
coordonează activitatea de urmărire penală şi activitatea de criminalistică
desfăşurate de celelalte parchete.
(2) Secţia de urmărire penală şi criminalistică este
condusă de un procuror şef secţie, ajutat de un procuror şef secţie adjunct.
(3) Procurorul şef secţie are următoarele atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de
activitatea personalului din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând
conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
măsurile care se impun pentru desfăşurarea corespunzătoare a acesteia;
b) repartizează spre soluţionare dosarele penale şi
celelalte lucrări înregistrate în secţie direct procurorilor sau prin
procurorul şef serviciu ori procurorul şef birou, după caz.
Dosarele penale şi celelalte lucrări sunt repartizate
procurorilor pe baza următoarelor criterii obiective: specializarea,
aptitudinile, experienţa, numărul de dosare aflate în lucru şi gradul lor de
complexitate, specificul fiecărui caz în parte, cazurile de
incompatibilitate şi conflict de interese, în măsura în care sunt cunoscute,
precum şi alte situaţii deosebite;
c) dispune măsurile necesare pentru păstrarea în
condiţii de confidenţialitate a Registrului de evidenţă privind metodele
speciale de supraveghere şi cercetare (R-6), a Registrului special privind
măsurile de protecţie a persoanelor vătămate, părţilor civile, martorilor,
investigatorilor sub acoperire, informatorilor şi a colaboratorilor (R-7), a
suporturilor care conţin rezultatul activităţilor de supraveghere tehnică,
precum şi a altor documente care impun păstrarea în astfel de condiţii, fără
să constituie documente clasificate;
d) stabileşte atribuţiile manageriale delegate
procurorului şef secţie adjunct;
e) analizează legalitatea şi temeinicia soluţiilor
adoptate de către procurorii din secţie;
f) analizează cauzele în care s-a dispus clasarea ori
renunţarea la urmărire penală faţă de inculpaţii arestaţi preventiv;
g) elaborează semestrial programul de activitate al
secţiei, asigură şi urmăreşte realizarea integrală a obiectivelor şi a
acţiunilor în termenele stabilite;
h) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege
sau dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie.
(4) Procurorul şef secţie adjunct are următoarele
atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de
îndeplinirea atribuţiilor manageriale încredinţate de procurorul şef secţie;
b) soluţionează lucrările repartizate de procurorul
şef secţie şi de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie;
c) exercită atribuţiile procurorului şef secţie, în
absenţa acestuia;
d) exercită orice alte atribuţii dispuse de
procurorul şef secţie sau de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie.
(5) Procurorul şef serviciu şi procurorul şef birou
au următoarele atribuţii:
a) organizează, coordonează, controlează şi răspund
de activitatea personalului din subordine privind îndeplinirea la timp şi în
mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;
b) repartizează lucrările de competenţa serviciului,
respectiv a biroului personalului din subordine, dacă această atribuţie le
este delegată total sau parţial de procurorul şef secţie şi verifică
soluţionarea în termen a acestora;
c) soluţionează dosare penale şi alte lucrări
repartizate, conform specializării proprii;
d) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
SECŢIUNEA a 2-a
Serviciul de urmărire penală
ART. 19
Conducerea serviciului
Serviciul de urmărire penală este condus de un
procuror şef serviciu.
ART. 20
Biroul de urmărire penală
(1) Procurorii din cadrul Biroului de urmărire penală
au următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele penale de
competenţa lor, potrivit legii;
b) efectuează urmărirea penală în cauzele penale
preluate, în condiţiile legii, de la alte parchete;
c) redactează notele scrise cu privire la
admisibilitatea ori temeinicia plângerii împotriva soluţiilor de neurmărire
sau netrimitere în judecată şi răspunsul la cererile şi excepţiile formulate
de către inculpat ori excepţiile ridicate din oficiu parchetului în
procedura de cameră preliminară;
d) participă la judecarea contestaţiilor cu privire
la modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor, precum şi împotriva
soluţiilor prevăzute la art. 346 alin. (3) - (5) din Codul de procedură
penală, în procedura de cameră preliminară;
e) din dispoziţia procurorului general al Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, analizează cererile de
preluare a unor cauze de competenţa parchetelor ierarhic inferioare în
vederea efectuării urmăririi penale şi propun măsuri de soluţionare,
potrivit legii;
f) întocmesc analiza activităţii secţiei şi evoluţia
indicatorilor statistici;
g) analizează cauzele cu inculpaţi arestaţi preventiv
în care judecătorii de cameră preliminară sau instanţele judecătoreşti au
pronunţat hotărâri definitive de restituire şi propun măsuri
corespunzătoare;
h) soluţionează orice alte lucrări repartizate, de
competenţa secţiei;
i) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Biroul de urmărire penală este condus de un
procuror şef birou.
ART. 21
Biroul de criminalistică
(1) Procurorii din cadrul Biroului de criminalistică
au următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele penale de
competenţa lor, potrivit legii;
b) efectuează urmărirea penală în cauzele preluate,
în condiţiile legii, de la alte structuri de parchet, în special, a unor
cauze penale complexe, care necesită aplicarea metodelor ştiinţifice şi a
mijloacelor tehnice criminalistice;
c) exercită atribuţiile prevăzute în art. 20 alin.
(1) lit. c) şi d) în cauzele de competenţă proprie;
d) acordă sprijin sub aspect tehnic, tactic şi
metodologic procurorilor de la alte parchete care desfăşoară activitate de
urmărire penală proprie, în cauzele penale cu grad mare de complexitate, în
vederea eficientizării şi dinamizării activităţii de urmărire penală;
e) organizează evidenţa centralizată a cauzelor
penale având ca obiect infracţiuni săvârşite cu intenţie, care au avut ca
urmare moartea unei persoane, aflate în evidenţa cauzelor cu autori
neidentificaţi;
f) asigură efectuarea lucrărilor criminalistice de
laborator;
g) elaborează lucrări de analiză vizând aspecte de
ordin tehnic, tactic şi metodologic privind folosirea de către procurori a
mijloacelor criminalistice;
h) asigură difuzarea către parchete, în scopul
documentării, a lucrărilor elaborate pe plan intern şi în străinătate cu
privire la metodele şi mijloacele tehnice, a regulilor şi procedeelor
tactice criminalistice necesare descoperirii, cercetării şi prevenirii
diferitelor categorii de infracţiuni;
i) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) În cadrul Biroului de criminalistică îşi
desfăşoară activitatea tehnicieni criminalişti asimilaţi grefierilor,
conform art. 91 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 567/2004 privind
statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti
şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează
în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările
şi completările ulterioare.
(3) Tehnicienii criminalişti prevăzuţi la alin. (2)
au următoarele atribuţii:
a) îl însoţesc pe procuror la cercetarea la faţa
locului în cazul săvârşirii unor infracţiuni contra vieţii şi al morţilor
violente suspecte, precum şi în alte situaţii care impun prezenţa
procurorului, asigurând efectuarea fotografiilor judiciare şi a
înregistrărilor video prin folosirea tehnicii din dotare, sub îndrumarea
exclusivă a procurorului;
b) efectuează lucrări de laborator;
c) întocmesc planşe foto;
d) asigură asistenţa tehnică în cazul înregistrărilor
audio şi video, decriptarea suporturilor audio şi video, procesarea
imaginilor foto şi video în cursul anchetei desfăşurate de procuror;
e) întreţin aparatura din dotarea laboratorului de
criminalistică şi a cabinetelor din cadrul parchetelor de pe lângă tribunale
şi gestionează materialele consumabile;
f) organizează şi ţin evidenţa materialelor necesare
pentru desfăşurarea activităţii şi asigură conservarea celor utilizate în
anchetă.
g) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite de
procuror.
(4) Biroul de criminalistică este condus de un
procuror şef birou.
SECŢIUNEA a 3-a
Serviciul pentru coordonarea activităţii
Ministerului Public în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală
ART. 22
Conducerea serviciului
Serviciul pentru coordonarea activităţii Ministerului
Public în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală este condus de un
procuror şef serviciu.
ART. 23
Biroul de combatere a infracţiunilor în domeniul
drepturilor de proprietate intelectuală
(1) Procurorii din cadrul Biroului de combatere a
infracţiunilor în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală au
următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele penale
având ca obiect infracţiuni vizând drepturile de proprietate intelectuală
săvârşite de persoanele a căror calitate atrage competenţa Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi în alte cauze penale,
potrivit competenţei stabilite de lege;
b) efectuează urmărirea penală în cauzele penale cu
acelaşi obiect, preluate de la alte parchete, în condiţiile prevăzute de
lege;
c) exercită atribuţiile prevăzute în art. 20 alin.
(1) lit. c) şi d) în cauzele de competenţă proprie;
d) monitorizează cauzele penale iniţiate prin acţiuni
comune cu alte instituţii, pe baza informărilor periodice transmise de
procurorii anume desemnaţi de la parchetele din teritoriu, cu privire la
măsurile dispuse şi la stadiul soluţionării acestora;
e) evaluează activitatea în domeniul drepturilor de
proprietate intelectuală;
f) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Biroul de combatere a infracţiunilor în domeniul
drepturilor de proprietate intelectuală este condus de un procuror şef
birou.
ART. 24
Biroul pentru coordonarea activităţii în domeniul
drepturilor de proprietate intelectuală
(1) Procurorii din cadrul Biroului pentru coordonarea
activităţii în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală au
următoarele atribuţii:
a) asigură coordonarea activităţii instituţiilor
competente în protecţia drepturilor de proprietate intelectuală pentru
eficientizarea combaterii criminalităţii în domeniu;
b) examinează soluţiile dispuse de parchete în
cauzele penale având ca obiect încălcarea drepturilor de proprietate
intelectuală, în vederea uniformizării practicii judiciare;
c) coordonează activitatea de specializare a
procurorilor desemnaţi cu soluţionarea cauzelor penale având ca obiect
protecţia drepturilor de proprietate intelectuală;
d) elaborează buletinul jurisprudenţei în domeniu;
e) întocmesc evaluarea anuală şi semestrială a stării
infracţionale în domeniul protecţiei drepturilor de proprietate
intelectuală;
f) elaborează metodologii privind tehnicile şi
metodele specifice de investigare a infracţiunilor în acest domeniu;
g) asigură difuzarea către parchete a materialelor
elaborate;
h) participă la întocmirea şi dezbaterea proiectelor
de modificare a actelor normative în domeniul drepturilor de proprietate
intelectuală;
i) formulează propuneri către conducerea Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea eficientizării
aplicării legislaţiei în domeniu;
j) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Biroul pentru coordonarea activităţii în domeniul
drepturilor de proprietate intelectuală este condus de un procuror şef
birou.
CAPITOLUL III
Secţia judiciară
SECŢIUNEA 1
Structura şi conducerea Secţiei judiciare
ART. 25
Structura Secţiei judiciare
În cadrul Secţiei judiciare, funcţionează:
A. Serviciul judiciar penal:
a) Biroul de recursuri penale în interesul legii;
b) Biroul de reprezentare.
B. Serviciul judiciar civil:
a) Biroul de recursuri civile în interesul legii;
b) Biroul de reprezentare.
ART. 26
Conducerea Secţiei judiciare şi atribuţiile
acesteia
(1) Secţia judiciară exercită atribuţiile Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu desfăşurarea
activităţii judiciare penale şi civile şi coordonează activitatea judiciară
desfăşurată de celelalte parchete.
(2) Secţia judiciară este condusă de un procuror şef
secţie, ajutat de un procuror şef secţie adjunct.
(3) Procurorul şef secţie are următoarele atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de
activitatea personalului din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând
conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
măsurile care se impun pentru desfăşurarea corespunzătoare a acesteia;
b) repartizează spre soluţionare lucrările
înregistrate în secţie potrivit dispoziţiilor art. 18 alin. (3) lit. b),
care se aplică în mod corespunzător;
c) stabileşte atribuţiile manageriale delegate
procurorului şef secţie adjunct;
d) analizează legalitatea şi temeinicia soluţiilor
adoptate sau propuse de procurori;
e) organizează şi programează participarea
procurorilor la judecarea cauzelor penale şi civile la Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie şi la Curtea Constituţională, potrivit legii şi
ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie;
f) analizează cazurile de aplicare neunitară a unor
dispoziţii legale în practica instanţelor de judecată şi informează
conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în
vederea declarării recursului în interesul legii;
g) coordonează întocmirea analizei activităţii
judiciare în cauzele penale şi civile;
h) soluţionează sesizările şi reclamaţiile în
legătură cu activitatea judiciară penală şi civilă;
i) elaborează semestrial programul de activitate al
secţiei, asigură şi urmăreşte realizarea integrală a obiectivelor şi a
acţiunilor în termenele prevăzute;
j) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie.
(4) Procurorul şef secţie adjunct are următoarele
atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de
îndeplinirea atribuţiilor manageriale delegate de procurorul şef secţie;
b) soluţionează lucrările repartizate de procurorul
şef secţie şi de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie;
c) exercită atribuţiile procurorului şef secţie, în
absenţa acestuia;
d) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau dispuse de procurorul şef secţie ori de conducerea
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(5) Procurorul şef serviciu şi procurorul şef birou
exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 18 alin. (5).
SECŢIUNEA a 2-a
Serviciul judiciar penal
ART. 27
Conducerea serviciului
Serviciul judiciar penal este condus de un procuror
şef serviciu.
ART. 28
Biroul de recursuri penale în interesul legii
(1) Procurorii din cadrul Biroului de recursuri
penale în interesul legii au următoarele atribuţii:
a) examinează, din oficiu sau la propunerea
parchetelor, la cererea ministrului justiţiei ori la cererea petiţionarilor,
după caz, hotărârile judecătoreşti definitive pronunţate în cauze penale, în
vederea exercitării recursului în interesul legii, în cazul în care se face
dovada existenţei unei practici judiciare neunitare;
b) examinează cererile de revizuire întemeiate pe
dispoziţiile Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională
în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
şi fac propuneri corespunzătoare, potrivit legii, conducerii Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
c) analizează cauzele cu inculpaţi arestaţi preventiv
în care instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărâri definitive de
achitare şi propun măsuri corespunzătoare conducerii Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
d) analizează chestiunile de drept care au primit o
soluţionare diferită din partea instanţelor judecătoreşti;
e) elaborează puncte de vedere şi note de studii în
probleme de drept controversate care nu implică promovarea unui recurs în
interesul legii;
f) propun introducerea şi întocmesc proiecte de
recurs în interesul legii;
g) din dispoziţia procurorului general, motivează
cererile de strămutare a judecării unor cauze penale;
h) analizează cererile formulate de participanţii la
procesele penale în legătură cu activitatea judiciară şi propun măsuri
corespunzătoare;
i) întocmesc comunicările, evidenţele, informările
sau lucrările dispuse prin ordin al procurorului general al Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau din dispoziţia conducerii
secţiei;
j) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Biroul de recursuri penale în interesul legii
este condus de un procuror şef birou.
ART. 29
Biroul de reprezentare
(1) Procurorii din cadrul Biroului de reprezentare au
următoarele atribuţii:
a) participă la judecarea cauzelor penale, potrivit
legii;
b) exercită căile de atac împotriva hotărârilor
pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile prevăzute
de lege;
c) participă la soluţionarea de către Curtea
Constituţională a excepţiilor de neconstituţionalitate în cauzele penale,
potrivit legii;
d) evidenţiază problemele controversate de aplicare a
legii penale, apărute cu ocazia judecării cauzelor penale la Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie sau la soluţionarea de către Curtea Constituţională a
excepţiilor de neconstituţionalitate în cauzele penale, şi propun promovarea
recursului în interesul legii atunci când se constată aplicarea neunitară a
unor dispoziţii legale;
e) întocmesc comunicările, evidenţele, informările
sau lucrările dispuse prin ordin al procurorului general al Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori din dispoziţia conducerii
secţiei;
f) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Biroul de reprezentare este condus de un procuror
şef birou.
SECŢIUNEA a 3-a
Serviciul judiciar civil
ART. 30
Conducerea serviciului
Serviciul judiciar civil este condus de un procuror
şef serviciu.
ART. 31
Biroul de recursuri civile în interesul legii
(1) Procurorii din cadrul Biroului de recursuri
civile au următoarele atribuţii:
a) analizează, din oficiu, la propunerea parchetelor
sau la cererea ministrului justiţiei, hotărârile judecătoreşti definitive şi
irevocabile pronunţate în cauzele civile, în vederea exercitării recursului
în interesul legii, în cazul în care se face dovada existenţei unei practici
neunitare;
b) propun introducerea şi întocmesc proiecte de
recurs în interesul legii;
c) elaborează puncte de vedere şi note de studiu în
probleme de drept controversate care nu implică promovarea unui recurs în
interesul legii;
d) motivează cererile de strămutare în cauzele
prevăzute de lege;
e) soluţionează cererile în legătură cu activitatea
judiciară formulate de participanţii în procesele civile;
f) întocmesc comunicările, evidenţele, informările
sau lucrările dispuse prin ordin al procurorului general al Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori din dispoziţia conducerii
secţiei;
g) asigură evidenţa cauzelor civile având ca obiect
acţiunile formulate în baza dispoziţiilor art. 538 - 542 din Codul de
procedură penală, analizează problemele de drept dezbătute şi informează
parchetele asupra acestora;
h) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Biroul de recursuri civile este condus de un
procuror şef birou.
ART. 32
Biroul de reprezentare
(1) Procurorii din cadrul Biroului de reprezentare au
următoarele atribuţii:
a) participă la judecarea cauzelor civile în cazurile
prevăzute de lege, precum şi de ordinul procurorului general al Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) exercită căile de atac împotriva hotărârilor
judecătoreşti, în condiţiile legii;
c) participă la soluţionarea de către Curtea
Constituţională a excepţiilor de neconstituţionalitate în cauzele civile şi
în alte cauze, potrivit legii;
d) evidenţiază problemele controversate de aplicare a
legii civile, apărute cu ocazia judecării cauzelor civile la Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie sau la soluţionarea de către Curtea Constituţională a
excepţiilor de neconstituţionalitate în cauzele civile, şi propun promovarea
recursului în interesul legii atunci când se constată aplicarea neunitară a
unor dispoziţii legale;
e) întocmesc comunicările, evidenţele, informările
sau lucrările dispuse prin ordin al procurorului general al Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori din dispoziţia conducerii
secţiei;
f) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Biroul de reprezentare este condus de un procuror
şef birou.
CAPITOLUL IV
Secţia de resurse umane şi documentare
SECŢIUNEA 1
Structura şi conducerea Secţiei de resurse umane
şi documentare
ART. 33
Structura Secţiei de resurse umane şi documentare
În cadrul Secţiei de resurse umane şi documentare
funcţionează:
A. Serviciul de documentare şi statistică judiciară:
a) Biroul de documentare;
b) Biroul de statistică judiciară;
c) Biblioteca.
B. Serviciul de organizare şi resurse umane;
C. Serviciul de registratură generală, grefă, arhivă
şi relaţii cu publicul.
ART. 34
Conducerea Secţiei de resurse umane şi documentare
şi atribuţiile acesteia
(1) Secţia de resurse umane şi documentare exercită
atribuţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
privind structura şi organizarea parchetelor, evidenţa personalului
Ministerului Public şi administrarea carierei acestuia, precum şi
atribuţiile privind activitatea de analiză, studii şi documentare juridică,
de cunoaştere a cauzelor care generează şi a condiţiilor care favorizează
criminalitatea, de centralizare şi prelucrare a datelor statistice şi pe
cele privind protecţia minorilor, de registratură şi arhivă şi coordonează
aceste activităţi desfăşurate de celelalte parchete.
(2) Secţia este condusă de un procuror şef secţie,
ajutat de un procuror şef secţie adjunct.
(3) Procurorul şef secţie are următoarele atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de
activitatea personalului din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând
conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
măsurile care se impun pentru desfăşurarea corespunzătoare a acesteia;
b) stabileşte atribuţiile manageriale delegate
procurorului şef secţie adjunct;
c) repartizează procurorilor şi celuilalt personal
din subordine, spre soluţionare, lucrările înregistrate în secţie, potrivit
dispoziţiilor art. 18 alin. (3) lit. b), care se aplică în mod
corespunzător;
d) colaborează, în condiţiile legii, cu conducerile
parchetelor cu privire la selecţionarea, încadrarea, evaluarea şi
perfecţionarea profesională a personalului, cu excepţia procurorilor;
e) asigură legătura cu Consiliul Superior al
Magistraturii, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Agenţia
Naţională a Funcţionarilor Publici, precum şi cu alte instituţii publice, în
vederea realizării atribuţiilor specifice activităţii de resurse umane;
f) desemnează grefierii cu atribuţii privind primirea
şi înregistrarea corespondenţei, potrivit legii;
g) ia măsuri pentru asigurarea primirii de la Regia
Autonomă "Monitorul Oficial", în ziua publicării, a monitoarelor oficiale în
care sunt publicate acte normative care prezintă interes pentru activitatea
parchetelor, decizii ale Curţii Constituţionale şi ale Curţii Europene a
Drepturilor Omului;
h) elaborează semestrial programul de activitate al
secţiei, asigură şi urmăreşte realizarea integrală a obiectivelor şi a
acţiunilor în termenele prevăzute;
i) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Procurorul şef secţie adjunct are următoarele
atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de
îndeplinirea atribuţiilor manageriale delegate de procurorul şef secţie;
b) soluţionează lucrările repartizate de procurorul
şef secţie şi de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie;
c) exercită atribuţiile procurorului şef secţie, în
absenţa acestuia;
d) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau dispuse de procurorul şef secţie ori de conducerea
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(5) Procurorul şef serviciu şi procurorul şef birou
exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 18 alin. (5).
SECŢIUNEA a 2-a
Serviciul de documentare şi statistică judiciară
ART. 35
Conducerea serviciului
Serviciul de documentare şi statistică judiciară este
condus de un procuror şef serviciu.
ART. 36
Biroul de documentare
(1) Procurorii din cadrul Biroului de documentare au
următoarele atribuţii:
a) studiază modul de aplicare a legii în domeniile de
competenţa structurilor de parchet din cadrul Ministerului Public,
identifică situaţiile de aplicare greşită sau neunitară a unor dispoziţii
legale, elaborează note de studiu cu privire la problemele de drept
controversate şi formulează propuneri de soluţionare a acestora, pe care le
prezintă conducerii secţiei şi a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie;
b) elaborează lucrări cu caracter teoretic şi practic
şi acordă sprijinul ştiinţific necesar direcţiilor, secţiilor, serviciilor
şi birourilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, precum şi parchetelor din subordinea acestuia;
c) editează trimestrial revista "Pro Lege" şi asigură
difuzarea acesteia la toate parchetele şi instituţiile interesate, din ţară
şi din străinătate;
d) colaborează cu Serviciul de cooperare judiciară
internaţională, relaţii internaţionale şi programe pentru cunoaşterea
legislaţiei şi a sistemelor judiciare ale altor ţări, în special ale celor
din Uniunea Europeană, şi întocmeşte lucrări de sinteză privind rolul,
atribuţiile şi perspectivele Ministerului Public în contextul european;
e) elaborează proiectul Regulamentului de ordine
interioară al parchetelor şi propun, când este cazul, modificarea şi
completarea acestuia, potrivit normelor de tehnică legislativă;
f) elaborează proiectele ordinelor cu caracter
normativ ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie şi ale altor acte normative şi propun, când este cazul,
modificarea, completarea şi abrogarea acestora, potrivit normelor de tehnică
legislativă;
g) ţin evidenţa ordinelor cu caracter normativ ale
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie şi le comunică Consiliului Superior al Magistraturii;
h) elaborează observaţii şi propuneri la proiectele
de legi şi alte acte normative în legătură cu activitatea Ministerului
Public;
i) propun procurorului general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie criteriile care trebuie să stea la
baza constituirii sistemului informaţional din cadrul Ministerului Public şi
măsuri pentru actualizarea acestuia, atunci când se impune;
j) coordonează activitatea de documentare juridică la
nivelul Ministerului Public;
k) studiază cauzele care generează sau favorizează
criminalitatea şi prezintă conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie propuneri în vederea eliminării acestora, precum şi
pentru modificarea legislaţiei în domeniu;
l) întocmesc anual analiza principalilor indicatori
de calitate ai activităţii Ministerului Public, pe baza informărilor primite
de la structura competentă din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie şi de la parchetele de pe lângă curţile de apel;
m) asigură difuzarea către toate structurile de
parchet a materialelor realizate în îndeplinirea activităţilor prevăzute în
această secţiune, inclusiv publicarea pe site-ul Ministerului Public;
n) asigură publicarea pe site-ul Ministerului Public
a materialelor de interes pentru activitatea parchetelor realizate şi de
alte structuri ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie;
o) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute în legi
speciale sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Biroul de documentare este condus de un procuror
şef birou.
ART. 37
Biroul de statistică judiciară
(1) Personalul din cadrul Biroului de statistică
judiciară are următoarele atribuţii:
a) centralizează, prelucrează şi arhivează
informaţiile şi datele statistice privind activitatea parchetelor;
b) stabileşte, în colaborare cu alte structuri din
cadrul Ministerului Public, Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior
al Magistraturii, indicatorii statistici privind activitatea parchetelor şi
nomenclatorul de infracţiuni, elaborează proiectul formularelor statistice
privind activitatea parchetelor şi pe cel al ghidului de completare a
formularelor statistice, pe care le supune spre aprobare Consiliului
Superior al Magistraturii;
c) îndrumă activitatea de statistică judiciară a
parchetelor din cadrul Ministerului Public;
d) asigură documentarea şi instruirea personalului
Ministerului Public în domeniul statisticii judiciare;
e) furnizează datele statistice şi materialele de
specialitate solicitate de structurile din cadrul Ministerului Public,
Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii;
f) furnizează date statistice Institutului Naţional
de Statistică, autorităţilor şi instituţiilor publice naţionale ori altor
organisme interne şi internaţionale interesate;
g) furnizează rapoarte statistice pentru întocmirea
proiectului Raportului anual de activitate al Ministerului Public;
h) întocmeşte semestrial şi anual Analiza
indicatorilor statistici privind activitatea Ministerului Public,
documentarul indicatorilor statistici ai activităţii Ministerului Public şi
documentarul stării infracţionale;
i) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Biroul de statistică judiciară este condus de un
procuror şef birou.
ART. 38
Biblioteca
(1) Personalul din cadrul bibliotecii organizează şi
gestionează fondul documentar al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, potrivit dispoziţiilor Legii bibliotecilor nr.
334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale
regulamentului propriu, aprobat prin ordin al procurorului general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Personalul din cadrul bibliotecii se subordonează
procurorului şef al Serviciului de documentare şi statistică judiciară.
SECŢIUNEA a 3-a
Serviciul de organizare şi resurse umane
ART. 39
Atribuţii şi conducere
(1) Personalul din cadrul Serviciului de organizare
şi resurse umane are următoarele atribuţii:
a) organizează şi ţine la zi evidenţa procurorilor, a
personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi
procurorilor, a personalului auxiliar de specialitate şi celui conex
acestuia, a funcţionarilor publici şi a personalului contractual al
parchetelor, în raport cu numărul de posturi prevăzut în statele de funcţii
şi de personal ale Ministerului Public;
b) evaluează, cel puţin o dată pe an, volumul de
activitate al parchetelor şi propune procurorului general al Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsuri pentru suplimentarea sau
reducerea numărului de posturi;
c) stabileşte elementele de bază ale structurii
organizatorice a parchetelor, respectiv descrierea şi cerinţele posturilor,
interdependenţa dintre funcţiile de conducere şi cele de execuţie, relaţiile
organizaţionale şi alte elemente;
d) centralizează informaţiile privind
responsabilităţile pe care le are Ministerul Public în domeniul resurselor
umane;
e) pune în aplicare ordinele şi deciziile
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, precum şi ale procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă
curţile de apel, în domeniul resurselor umane şi asigură informarea
personalului din parchete cu privire la acestea;
f) comunică Consiliului Superior al Magistraturii
ordinele şi deciziile procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie privind cariera procurorilor;
g) supune spre aprobare măsurile metodologice şi
organizatorice privind circulaţia proiectelor de ordine din sfera de
competenţă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
precum şi constituirea unei evidenţe speciale a acestora, inclusiv în format
electronic;
h) întocmeşte dosarele de pensionare pentru
personalul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
precum şi documentaţia cerută de lege pentru actualizarea sau recalcularea
pensiilor;
i) întocmeşte, completează şi păstrează Registrul
opis alfabetic de evidenţă a salariaţilor (R 41) pentru personalul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
j) participă în comisiile de concurs şi în cele de
soluţionare a contestaţiilor privind funcţionarii publici, personalul
auxiliar de specialitate şi cel conex acestuia, precum şi personalul
contractual, stabilite prin ordinul procurorului general al Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
k) coordonează întocmirea şi actualizarea fişelor
posturilor pentru personalul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii;
l) întocmeşte şi actualizează propunerile privind
statele de funcţii şi de personal ale parchetelor din cadrul Ministerului
Public, cu excepţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
m) organizează şi coordonează activitatea de evaluare
a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi
procurorilor, a personalului auxiliar de specialitate şi celui conex
acestuia, a funcţionarilor publici şi a personalului contractual din cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
n) asigură evidenţierea, inventarierea,
selecţionarea, păstrarea şi folosirea documentelor repartizate serviciului,
potrivit legii şi Nomenclatorului arhivistic;
o) eliberează şi ţine evidenţa legitimaţiilor de
serviciu şi a cartelelor de acces;
p) redactează şi prezintă procurorului general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie proiectele de
ordine de delegare a procurorilor din structurile Ministerului Public, cu
excepţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi a deciziilor de
delegare a personalului auxiliar de specialitate şi celui conex acestuia şi
a altor categorii de personal din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie;
q) organizează examenele şi concursurile pentru
recrutarea şi promovarea personalului de specialitate juridică asimilat
judecătorilor şi procurorilor, a personalului auxiliar de specialitate şi
celui conex acestuia, a funcţionarilor publici şi a personalului contractual
din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
r) întocmeşte proiectele ordinelor sau, după caz, ale
deciziilor de numire, promovare, detaşare, trecere în alte sectoare de
activitate, transfer sau eliberare din funcţie a personalului de
specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, a
funcţionarilor publici, a personalului contractual şi a personalului
auxiliar de specialitate şi celui conex acestuia din Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
s) efectuează cercetarea prealabilă în cazul
sesizării comiterii unor abateri disciplinare de către personalul auxiliar
de specialitate şi celui conex acestuia, funcţionarii publici şi personalul
contractual din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, întocmeşte actul de constatare şi propune, dacă este cazul,
aplicarea unor sancţiuni disciplinare categoriilor de personal respective;
t) întocmeşte şi prezintă procurorului general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie proiectele
ordinelor de stabilire a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale
procurorilor de la toate parchetele, a personalului de specialitate juridică
asimilat judecătorilor şi procurorilor, ale deciziilor de stabilire a
drepturilor salariale şi a altor drepturi ale personalului auxiliar de
specialitate şi celui conex acestuia încadrat la Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi contractele de muncă şi
deciziile/ordinele de stabilire a drepturilor salariale ale personalului
contractual şi funcţionarilor publici din cadrul Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
u) calculează drepturile băneşti cuvenite
procurorilor, personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor
şi procurorilor, funcţionarilor publici, personalului contractual,
personalului auxiliar de specialitate şi celui conex acestuia, ca urmare a
majorărilor survenite, a încetării suspendării activităţii, a pensionării şi
a recalculării pensiilor, în condiţiile legii;
v) examinează contestaţiile procurorilor şi ale
celorlalte categorii de personal cu privire la acordarea drepturilor
salariale;
w) exercită atribuţiile care derivă din aplicarea
dispoziţiilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a altor
acte normative ce cuprind reglementări referitoare la această categorie
profesională;
x) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Serviciul de organizare şi resurse umane este
condus de un procuror şef serviciu.
SECŢIUNEA a 4-a
Serviciul de registratură generală, grefă, arhivă
şi relaţii cu publicul
ART. 40
Atribuţii şi conducere
(1) Personalul din cadrul Serviciului de registratură
generală, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul are următoarele atribuţii:
a) înregistrează şi distribuie corespondenţa adresată
procurorului general, prim-adjunctului procurorului general şi adjunctului
procurorului general, precum şi structurilor din cadrul Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) înregistrează, analizează şi distribuie celorlalte
parchete corespondenţa de competenţa lor, trimisă Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, încunoştinţând în acest sens petenţii;
c) trimite altor autorităţi şi instituţii publice
corespondenţa greşit îndreptată către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, încunoştinţând în acest sens petenţii;
d) organizează şi coordonează activitatea de primire,
înregistrare, repartizare, circulaţie şi păstrare a lucrărilor din cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
e) realizează activităţile de arhivă, potrivit legii;
f) organizează activitatea de relaţii cu publicul,
conform art. 142;
g) primeşte şi înregistrează sesizările penale, alte
plângeri, cereri, memorii şi petiţii ale persoanelor fizice şi
reprezentanţilor persoanelor juridice;
h) aduce la cunoştinţă conducerii secţiei problemele
deosebite apărute în cadrul activităţii de relaţii cu publicul, în scopul
informării de îndată a conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie;
i) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Serviciul de registratură generală, grefă, arhivă
şi relaţii cu publicul este condus de un procuror şef serviciu.
CAPITOLUL V
Secţia parchetelor militare
SECŢIUNEA 1
Structura şi conducerea Secţiei parchetelor
militare
ART. 41
Structura Secţiei parchetelor militare
În cadrul Secţiei parchetelor militare, funcţionează:
A. Serviciul de urmărire penală şi judiciar;
B. Serviciul de organizare, mobilizare, resurse
umane, economico-financiar şi administrativ:
a) Biroul economico-financiar, contabilitate şi
administrativ;
C. Compartimentul de documente clasificate.
ART. 42
Conducerea Secţiei parchetelor militare şi
atribuţiile acesteia
(1) Secţia parchetelor militare exercită atribuţiile
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu
activitatea de urmărire penală şi activitatea de criminalistică, precum şi
cele în legătură cu participarea la şedinţele de judecată în cauzele penale
având ca obiect infracţiuni săvârşite de militari desfăşurate de parchetele
militare.
(2) Secţia este condusă de un procuror militar şef
secţie, ajutat de un procuror militar şef secţie adjunct.
(3) Procurorul militar şef secţie are următoarele
atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează, îndrumă şi
răspunde de activitatea personalului din cadrul secţiei, luând sau, după
caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie măsurile necesare pentru desfăşurarea corespunzătoare a acesteia;
b) stabileşte atribuţiile manageriale delegate
procurorului militar şef secţie adjunct;
c) dispune măsurile necesare pentru păstrarea în
condiţii de confidenţialitate a Registrului de evidenţă privind metodele
speciale de supraveghere şi cercetare (R-6), a Registrului special privind
măsurile de protecţie a persoanelor vătămate, părţilor civile, martorilor,
investigatorilor sub acoperire, informatorilor şi a colaboratorilor (R-7), a
suporturilor care conţin rezultatul activităţilor de supraveghere tehnică,
precum şi a altor documente care impun păstrarea în astfel de condiţii, fără
să constituie documente clasificate;
d) repartizează procurorilor spre soluţionare
dosarele penale şi celelalte lucrări înregistrate în secţie potrivit
dispoziţiilor art. 18 alin. (3) lit. b), care se aplică în mod
corespunzător;
e) îndrumă procurorii militari din cadrul parchetelor
militare în activitatea de urmărire penală şi de supraveghere a actelor de
cercetare penală efectuate de organele de cercetare penală speciale;
f) propune procurorului general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie înfiinţarea/desfiinţarea de
servicii, birouri sau alte compartimente de specialitate în cadrul
parchetelor militare, precum şi măsuri de îmbunătăţire a activităţii
parchetelor militare;
g) propune delegarea procurorilor militari;
h) stabileşte, cu avizul conform al Serviciului de
tehnologia informaţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, numărul informaticienilor de la parchetele militare;
i) este ordonator terţiar de credite pentru
parchetele militare, în finanţarea ordonatorului principal, care este
ministrul apărării naţionale;
j) asigură implementarea strategiilor naţionale şi
sectoriale în domeniul justiţiei la parchetele militare;
k) elaborează semestrial programul de activitate al
secţiei, asigură şi urmăreşte realizarea integrală a obiectivelor şi
acţiunilor în termenele prevăzute;
l) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau dispuse de procurorul general al Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) În exercitarea atribuţiilor care îi revin,
procurorul militar şef secţie emite ordine sau dispoziţii cu caracter
intern.
(5) Procurorul militar şef secţie adjunct are
următoarele atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de
activitatea personalului din cadrul secţiei în raport de atribuţiile
manageriale delegate de procurorul şef secţie;
b) soluţionează lucrările repartizate de procurorul
şef secţie şi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie;
c) exercită atribuţiile procurorului militar şef
secţie, în absenţa acestuia;
d) exercită orice alte atribuţii prevăzute în legi şi
regulamente sau stabilite de procurorul şef secţie ori de procurorul general
al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(6) Procurorul militar şef serviciu şi procurorul
militar şef birou exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la
art. 18 alin. (5).
SECŢIUNEA a 2-a
Serviciul de urmărire penală şi judiciar
ART. 43
Atribuţii şi conducere
(1) Procurorii din cadrul Serviciului de urmărire
penală şi judiciar au următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele penale date
prin lege în competenţa lor sau preluate de la parchetele militare ierarhic
inferioare, în condiţiile prevăzute de lege;
b) din dispoziţia procurorului general al Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, analizează plângerile
formulate împotriva măsurilor dispuse şi a actelor de urmărire penală
efectuate de procurorul general militar al Parchetului Militar de pe lângă
Curtea Militară de Apel Bucureşti ori a soluţiilor de netrimitere în
judecată dispuse de acesta şi propun măsuri corespunzătoare, potrivit legii;
c) exercită atribuţiile prevăzute în art. 20 alin.
(1) lit. c) şi d) în cauzele de competenţă proprie;
d) întocmesc lucrările în legătură cu cererile de
asistenţă judiciară internaţională, potrivit legii;
e) îndrumă procurorii militari de la parchetele
militare care efectuează activităţi de urmărire penală, supraveghere a
cercetărilor penale efectuate de organele de cercetare penală specială şi
activitate judiciară;
f) asigură folosirea eficientă a mijloacelor tehnice
criminalistice şi îndrumă, în acest sens, procurorii militari de la
parchetele militare;
g) analizează cauzele în care s-a dispus clasarea
faţă de inculpaţii arestaţi preventiv şi propun măsuri corespunzătoare;
h) organizează activităţi comune cu Ministerul
Apărării Naţionale şi celelalte structuri militare pentru prevenirea şi
combaterea criminalităţii, precum şi pentru stabilirea cauzelor care
generează sau favorizează criminalitatea în rândul militarilor;
i) centralizează şi analizează datele şi informaţiile
rezultate în urma acţiunilor de îndrumare şi cooperare, precum şi pe cele
privind evenimentele la care se deplasează procurorii militari;
j) întocmesc analiza fenomenului infracţional şi
evoluţia indicatorilor statistici, pe baza datelor proprii şi a celor
primite de la parchetele militare;
k) elaborează metodologii criminalistice pentru
prevenirea şi descoperirea infracţiunilor de competenţa parchetelor
militare;
l) organizează activitatea de cercetare
criminologică, precum şi de valorificare a rezultatelor cercetării cauzelor
care generează şi a condiţiilor care favorizează criminalitatea;
m) participă la judecarea de către Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie a cauzelor privind infracţiunile săvârşite de militari,
cu înştiinţarea prealabilă a instanţei şi a Secţiei judiciare din cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
n) exercită căile de atac, potrivit legii, împotriva
hotărârilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cauzele
penale judecate cu participarea procurorilor militari;
o) analizează hotărârile judecătoreşti penale
definitive în care problemele de drept au fost soluţionate diferit şi fac
propuneri motivate pentru promovarea recursului în interesul legii;
p) analizează cauzele cu inculpaţi arestaţi preventiv
în care instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărâri definitive de
achitare, restituire sau trimitere la procuror, precum şi cauzele în care
s-a dispus, prin hotărâri definitive, punerea în libertate a unor inculpaţi
trimişi în judecată în stare de arest preventiv;
q) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege
şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia conducerii secţiei şi a
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie.
(2) Serviciul de urmărire penală şi judiciar este
condus de un procuror militar şef serviciu.
SECŢIUNEA a 3-a
Serviciul de organizare, mobilizare, resurse
umane, economico-financiar şi administrativ
ART. 44
Atribuţii şi conducere
(1) Personalul din cadrul Serviciului de organizare,
mobilizare, resurse umane, economico-financiar şi administrativ are
următoarele atribuţii:
a) întocmeşte proiectele de ordin privind stabilirea
drepturilor salariale şi a altor drepturi cuvenite procurorilor militari şi
personalului auxiliar de specialitate, personalului militar, funcţionarilor
publici şi personalului contractual din cadrul secţiei şi al parchetelor
militare;
b) redactează proiectele de ordin privind delegarea
unor procurori militari, precum şi lucrările pentru Ministerul Apărării
Naţionale referitoare la acordarea gradelor, avansarea în grad, acordarea de
distincţii militare, trecerea în rezervă şi pensionarea procurorilor
militari şi a personalului militar;
c) întocmeşte proiectele contractelor de muncă ale
personalului auxiliar de specialitate, funcţionarilor publici şi
personalului contractual din cadrul secţiei şi al parchetelor militare;
d) examinează contestaţiile procurorilor militari şi
ale celorlalte categorii de personal cu privire la acordarea drepturilor
salariale şi propun măsuri;
e) organizează examenele şi concursurile pentru
ocuparea posturilor vacante de grefier şi promovarea personalului auxiliar
de specialitate în cadrul secţiei, precum şi examenele sau concursurile
pentru ocuparea posturilor vacante de personal contractual din cadrul
secţiei şi al parchetelor militare, respectiv promovarea în grade sau trepte
a personalului contractual;
f) propune ocuparea prin transfer a unor posturi de
personal auxiliar de specialitate şi funcţionar public vacante la nivelul
secţiei şi al parchetelor militare;
g) asigură asistenţă de specialitate în cazul
examenelor şi concursurilor organizate la nivelul Parchetului Militar de pe
lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti pentru personalul auxiliar de
specialitate;
h) întocmeşte lucrările de organizare-mobilizare şi
cele de personal care decurg din reglementările militare;
i) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Serviciul de organizare, mobilizare, resurse
umane, economico-financiar şi administrativ este condus de către un procuror
militar şef serviciu.
ART. 45
Biroul economico-financiar, contabilitate şi
administrativ
(1) Personalul Biroului economico-financiar şi
administrativ are următoarele atribuţii:
a) efectuează analize economice şi face propuneri
pentru întocmirea capitolului din bugetul de venituri şi cheltuieli
referitor la Secţia parchetelor militare şi la parchetele militare;
b) asigură plata integrală şi la timp a soldelor,
salariilor şi a celorlalte drepturi băneşti cuvenite personalului Secţiei
parchetelor militare, precum şi al parchetelor militare;
c) întocmeşte statele de plată, precum şi proiectele
de ordine de zi pentru alocarea sau, după caz, scoaterea de la drepturile
băneşti a personalului Secţiei parchetelor militare şi al parchetelor
militare;
d) centralizează statele de plată a soldelor,
salariilor şi a altor drepturi băneşti şi efectuează reţinerile către
bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale de stat, precum şi a
contribuţiei pentru pensia suplimentară, ajutorul de şomaj şi altele,
întocmind documentele necesare virării acestora, în cotele şi la termenele
stabilite pentru personalul Secţiei parchetelor militare şi al parchetelor
militare;
e) întocmeşte şi depune documentele privind
cheltuielile de personal ale Secţiei parchetelor militare şi al parchetelor
militare;
f) calculează, reţine şi depune garanţiile pentru
gestionarii din cadrul Secţiei parchetelor militare şi al parchetelor
militare;
g) întocmeşte documentaţia necesară calculării
pensiilor pentru personalul Secţiei parchetelor militare şi al parchetelor
militare;
h) asigură condiţiile de păstrare în deplină
securitate a banilor şi a altor valori, a transportului acestora, precum şi
de realizare a operaţiunilor de casă la Secţia parchetelor militare şi la
parchetele militare;
i) întocmeşte actele justificative de plată a
cheltuielilor de delegare, transport, cazare, chirie, precum şi actele
justificative de decontare a contribuţiei personale pentru medicamente şi
servicii medicale pentru personalul Secţiei parchetelor militare şi al
parchetelor militare;
j) întocmeşte actele justificative privind acordarea
avansului pentru mărci poştale, taxe poştale, expertize, deplasări,
cheltuieli cu utilităţile şi altele asemenea;
k) organizează evidenţa operaţiunilor
economico-financiare ale Secţiei parchetelor militare şi ale parchetelor
militare, efectuează controlul privind modul de respectare a dispoziţiilor
legale referitoare la patrimoniul unităţii şi asigură informaţiile necesare
cu privire la executarea bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi
gospodărirea mijloacelor financiare şi materiale;
l) organizează, potrivit normelor metodologice
elaborate de Ministerul Finanţelor Publice şi dispoziţiilor Direcţiei
financiare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, contabilitatea în
partidă dublă a activităţii economico-financiare şi de planificare
desfăşurate la Secţia parchetelor militare şi la parchetele militare;
m) efectuează sau, după caz, coordonează activităţile
de inventariere a patrimoniului Secţiei parchetelor militare şi al
parchetelor militare;
n) asigură legătura cu instituţiile publice şi
societăţile comerciale ce deservesc Secţia parchetelor militare şi
parchetele militare;
o) urmăreşte realizarea decontărilor cu debitorii şi
creditorii;
p) întocmeşte şi depune darea de seamă contabilă şi
raportul explicativ;
q) realizează documentaţia necesară obţinerii
resurselor financiare necesare pentru funcţionarea corespunzătoare a Secţiei
parchetelor militare, precum şi a parchetelor militare;
r) urmăreşte emiterea notelor de recepţie privind
bunurile achiziţionate de Secţia parchetelor militare şi de parchetele
militare;
s) stabileşte necesarul de carburanţi şi lubrifianţi,
precum şi programul de întreţinere a tehnicii auto din dotarea Secţiei
parchetelor militare şi a parchetelor militare;
t) urmăreşte întocmirea formelor legale de scoatere
din inventar a bunurilor degradate, distruse sau transferate, precum şi de
lichidare a mijloacelor fixe scoase din uz din dotarea Secţiei parchetelor
militare şi a parchetelor militare;
u) solicită compartimentelor de specialitate ale
Ministerului Apărării Naţionale întocmirea proiectelor planurilor de
investiţii, de reparaţii capitale şi curente pentru Secţia parchetelor
militare şi al parchetelor militare, precum şi documentaţiile tehnice
aferente;
v) pregăteşte documentaţia necesară pentru
achiziţiile de bunuri şi prestări de servicii pentru Secţia parchetelor
militare şi parchetele militare;
w) verifică realitatea consumurilor, precum şi
cantităţile de materiale din facturile transmise pentru decontare şi execută
recepţia bunurilor achiziţionate şi a serviciilor prestate pentru Secţia
parchetelor militare şi parchetele militare;
x) răspunde de realizarea măsurilor proprii de
protecţie a muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor;
y) stabileşte şi asigură necesarul de mijloace fixe,
rechizite şi obiecte de inventar şi alte materiale necesare desfăşurării
activităţii Secţiei parchetelor militare şi a parchetelor militare;
z) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Biroul economico-financiar şi administrativ este
condus de un şef birou, ofiţer specialist, care exercită în mod
corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 63 alin. (3) din prezentul
regulament.
SECŢIUNEA a 4-a
Compartimentul de documente clasificate
ART. 46
Atribuţii şi conducere
(1) Personalul din cadrul Compartimentului de
documente clasificate are următoarele atribuţii:
a) efectuează activităţile de primire, înregistrare,
redactare, procesare, păstrare, manipulare, multiplicare, transmitere,
inventariere, distrugere, arhivare şi clasare în mape/dosare a documentelor
clasificate;
b) execută măsurile dispuse de procurorul militar şef
secţie şi de structura de securitate/funcţionarul de securitate sub toate
componentele de protecţie a informaţiilor clasificate şi ţine evidenţa
lucrărilor întocmite;
c) informează ierarhic cu privire la
vulnerabilităţile şi riscurile identificate în domeniul protecţiei
informaţiilor clasificate şi sesizează incidentele de securitate;
d) îndrumă personalul din structurile similare ale
parchetelor militare cu privire la modul de aplicare a măsurilor de
protecţie a informaţiilor clasificate;
e) îndeplineşte orice alte activităţi specifice
protecţiei documentelor clasificate, potrivit prevederilor legale în
vigoare.
(2) Compartimentul de documente clasificate este
condus de un procuror militar şef birou, subordonat direct procurorului
militar şef secţie.
CAPITOLUL VI
Serviciul de îndrumare şi control
ART. 47
Atribuţii şi conducere
(1) Serviciul de îndrumare şi control exercită
atribuţiile în legătură cu controlul ierarhic şi alte atribuţii ale
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie prevăzute în Codul de procedură penală şi legi speciale.
(2) Procurorii din cadrul Serviciului de îndrumare şi
control au următoarele atribuţii, din dispoziţia procurorului general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:
a) în numele procurorului general al Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercită atribuţiile de control
ierarhic specifice acestei funcţii;
b) analizează plângerile formulate împotriva
măsurilor dispuse şi a actelor de urmărire penală efectuate de procurorii
şefi direcţii şi secţii, precum şi plângerile formulate împotriva măsurilor
dispuse şi a actelor de urmărire penală efectuate de procurorii generali ai
parchetelor de pe lângă curţile de apel ori a soluţiilor dispuse de către
aceştia, supuse controlului ierarhic al procurorului general, şi propun
măsuri de soluţionare, potrivit legii;
c) analizează conflictele de competenţă apărute între
procurori şi propun măsuri de soluţionare, potrivit legii;
d) analizează cererile de trimitere a unei cauze
penale de la un parchet la un alt parchet egal în grad şi propun măsuri de
soluţionare, potrivit legii;
e) analizează cererile privind abţinerea şi recuzarea
procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel, precum şi
a procurorilor şefi din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, de competenţa procurorului general, şi propun măsuri de
soluţionare, potrivit legii;
f) analizează propunerile de acordare/retragere a
avizului conform pentru lucrătorii poliţiei judiciare şi întocmesc
documentaţia aferentă;
g) analizează propunerile de acordare/retragere a
avizului conform pentru numirea ca organe de cercetare penală speciale a
ofiţerilor anume desemnaţi şi întocmesc documentaţia aferentă;
h) analizează propunerile de emitere a avizului
necesar numirii inspectorilor antifraudă în cadrul Direcţiei generale de
combatere a fraudelor, întocmesc documentaţia aferentă avizării, precum şi a
detaşării acestora la parchete; analizează propunerile de revocare din
funcţie a inspectorilor antifraudă şi întocmesc documentaţia aferentă
măsurii;
i) în conformitate cu dispoziţiile art. 65 alin. (3)
din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, efectuează activităţi de coordonare
şi control la parchete şi propun măsuri de înlăturare a deficienţelor
constatate, inclusiv sesizarea Inspecţiei judiciare;
j) efectuează actele prevăzute în art. 44 - 49 şi
art. 51 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care derivă din
calitatea procurorului general de titular al acţiunii disciplinare;
k) centralizează şi analizează datele şi informaţiile
rezultate în urma acţiunilor de coordonare şi control;
l) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a
procurorului şef serviciu.
(3) Serviciul de îndrumare şi control este condus de
un procuror şef serviciu, care exercită în mod corespunzător atribuţiile
prevăzute la art. 18 alin. (5) din prezentul regulament.
CAPITOLUL VII
Serviciul de cooperare judiciară internaţională,
relaţii internaţionale şi programe
SECŢIUNEA 1
Structura şi conducerea Serviciului de cooperare
judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe
ART. 48
Structura Serviciului de cooperare judiciară
internaţională, relaţii internaţionale şi programe
(1) Serviciul de cooperare judiciară internaţională,
relaţii internaţionale şi programe funcţionează în subordinea directă a
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie.
(2) În cadrul Serviciului de cooperare judiciară
internaţională, relaţii internaţionale şi programe funcţionează:
A. Biroul de cooperare judiciară internaţională;
B. Biroul de relaţii internaţionale şi programe;
C. Compartimentul protocol.
ART. 49
Atribuţiile şi conducerea Serviciului de cooperare
judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe
(1) Serviciul de cooperare judiciară internaţională,
relaţii internaţionale şi programe îndeplineşte activităţile legate de
relaţiile externe ale Ministerului Public, precum şi activitatea de
protocol.
(2) Serviciul de cooperare judiciară internaţională,
relaţii internaţionale şi programe este condus de un procuror şef serviciu,
care exercită următoarele atribuţii:
a) organizează, coordonează, controlează şi răspunde
de activitatea personalului din cadrul serviciului;
b) repartizează lucrările spre soluţionare
personalului din subordine potrivit dispoziţiilor art. 18 alin. (3) lit. b),
care se aplică în mod corespunzător;
c) asigură obţinerea operativă a informaţiilor
necesare procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, în îndeplinirea funcţiei sale de reprezentant al
Ministerului Public în relaţiile cu autorităţile publice sau persoanele
juridice şi fizice din străinătate;
d) participă la elaborarea şi soluţionarea lucrărilor
complexe sau de importanţă deosebită, date în competenţa serviciului;
e) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente, de competenţa sa, ori stabilite de conducerea Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Procurorul şef birou exercită în mod
corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 18 alin. (5).
SECŢIUNEA a 2-a
Biroul de cooperare judiciară internaţională
ART. 50
Atribuţii şi conducere
(1) Procurorii din cadrul Biroului de cooperare
judiciară internaţională au următoarele atribuţii:
a) controlează şi coordonează efectuarea lucrărilor
şi îndeplinirea obligaţiilor ce revin Ministerului Public în domeniul
cooperării judiciare internaţionale, potrivit legii şi convenţiilor
internaţionale la care ţara noastră este parte;
b) îndeplinesc rolul de autoritate centrală în
domeniul cooperării judiciare internaţionale în materie penală, în
condiţiile legii şi ale normelor de drept internaţional;
c) asistă parchetele competente, atunci când este
cazul, la formularea şi soluţionarea cererilor de cooperare judiciară
internaţională în materie penală din faza de urmărire penală şi sprijină, în
măsura posibilităţilor, contactul direct dintre acestea şi autorităţile
solicitate;
d) asigură schimbul de date şi informaţii şi urmăresc
respectarea procedurilor de lucru cu ofiţerii şi magistraţii de legătură
străini acreditaţi în România sau ai României în străinătate, implicaţi în
executarea şi soluţionarea unor cereri de cooperare judiciară
internaţională;
e) asigură cooperarea cu misiunile diplomatice şi
oficiile consulare ale României, precum şi cu misiunile diplomatice şi
oficiile consulare străine acreditate în România, în realizarea atribuţiilor
parchetelor din cadrul Ministerului Public referitoare la activitatea de
urmărire penală sau soluţionarea unor cereri de cooperare judiciară
internaţională;
f) facilitează cooperarea judiciară în materie penală
în faza de urmărire penală;
g) asigură îndeplinirea atribuţiilor Reţelei
Judiciare Române şi Reţelei Judiciare Europene, precum şi ale altor reţele
internaţionale cu competenţe în domeniul cooperării judiciare
internaţionale, prin procurorii desemnaţi să facă parte din aceste
structuri;
h) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Biroul de cooperare judiciară internaţională este
condus de un procuror şef birou.
SECŢIUNEA a 3-a
Biroul de relaţii internaţionale şi programe
ART. 51
Atribuţii şi conducere
(1) Procurorii din cadrul Biroului de relaţii
internaţionale şi programe au următoarele atribuţii:
a) întocmesc şi supun spre aprobare programul de
cooperare dintre Ministerul Public şi instituţii similare din străinătate
sau organisme internaţionale;
b) pregătesc, în vederea negocierii şi semnării,
proiectele protocoalelor şi programelor de asistenţă privind cooperarea
dintre Ministerul Public şi instituţii similare din străinătate sau
organisme internaţionale;
c) urmăresc modul de realizare şi aplicare a
acordurilor, protocoalelor şi programelor de asistenţă în vigoare;
d) asigură redactarea lucrărilor care vizează
cooperarea Ministerului Public cu instituţii şi organisme internaţionale,
pregătesc şi furnizează informaţiile solicitate de acestea, altele decât
cele care fac obiectul unor cereri de cooperare judiciară internaţională;
e) ţin evidenţa procurorilor care cunosc limbi
străine;
f) ţin evidenţa procurorilor care au urmat cursuri de
pregătire profesională în materia cooperării judiciare internaţionale în
ţară sau în străinătate şi a celor care au participat la congrese,
conferinţe, seminarii, cursuri, simpozioane, comisii internaţionale, grupuri
de lucru sau alte manifestări ştiinţifice cu caracter internaţional;
g) ţin evidenţa procurorilor care sunt puncte de
contact în reţelele de drept penal naţionale şi internaţionale, puncte
focale naţionale sau internaţionale;
h) îndeplinesc atribuţii de lider de proiect în
programele cu finanţare externă nerambursabile;
i) asigură participarea reprezentanţilor Ministerului
Public la diferite evenimente cu caracter internaţional şi urmăresc
întocmirea de rapoarte şi informări în legătură cu problemele abordate în
cadrul acestora;
j) reţin cele mai importante probleme, aspecte şi
concluzii desprinse din vizitele în străinătate ale reprezentanţilor
Ministerului Public şi propun măsuri pentru valorificarea lor în activitatea
practică şi în revistele de specialitate juridică editate de Ministerul
Public şi alte instituţii publice;
k) întocmesc periodic informări şi studii în legătură
cu reglementările din legislaţia statelor europene şi a altor state şi fac
propuneri în vederea armonizării legislaţiei interne cu reglementările
internaţionale;
l) efectuează traducerea unor materiale prin
traducătorii angajaţi de care dispune serviciul;
m) organizează activitatea de primire în audienţă de
către conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
a unor delegaţii străine; asigură corespondenţa oficială cu acestea şi
pregătesc materialele cuprinzând informaţiile necesare;
n) răspund de organizarea unor conferinţe, seminarii,
simpozioane şi alte asemenea manifestări cu caracter internaţional ce se
desfăşoară în România şi care interesează Ministerul Public;
o) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Biroul de relaţii internaţionale şi programe este
condus de un procuror şef birou.
SECŢIUNEA a 4-a
Compartimentul protocol
ART. 52
Atribuţii
(1) Personalul Compartimentului protocol are
următoarele atribuţii:
a) asigură primirea de către conducerea Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a delegaţiilor străine care
vizitează România, la invitaţia Ministerului Public sau a altor instituţii,
şi ia măsurile necesare pentru asigurarea traducerii convorbirilor;
b) organizează protocolul delegaţiilor străine aflate
în România la invitaţia Ministerului Public;
c) asigură formalităţile necesare deplasărilor în
misiuni oficiale ale reprezentanţilor Ministerului Public;
d) ţine legătura cu alte instituţii şi autorităţi
publice în domeniul comun de activitate, privind asigurarea protocolului la
primirea şi plecarea delegaţiilor străine, precum şi a delegaţiilor
Ministerului Public;
e) asigură rezervările şi organizarea meselor, a
transportului şi a cazării delegaţiilor străine aflate în România la
invitaţia Ministerului Public, precum şi organizarea unor mese oficiale din
dispoziţia conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, ca urmare a solicitării altor instituţii sau autorităţi publice;
f) asigură organizarea şi buna desfăşurare a
seminariilor, simpozioanelor, congreselor şi a altor activităţi la care
participă conducerea şi personalul din cadrul Ministerului Public, inclusiv
rezervările şi cazarea;
g) întocmeşte actele necesare privind efectuarea şi
achiziţionarea produselor necesare desfăşurării activităţii de protocol;
h) achiziţionează produsele şi asigură protocolul
pentru conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, precum şi pentru acţiunile desfăşurate cu diferite ocazii;
i) întocmeşte note de fundamentare şi face propuneri
privind cuprinderea în proiectul de buget a cheltuielilor aferente
acţiunilor pe care le coordonează;
j) întocmeşte notele de fundamentare şi colaborează
cu Biroul de achiziţii publice pentru elaborarea Programului anual al
achiziţiilor publice de bunuri şi servicii pentru acţiunile desfăşurate la
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
k) întocmeşte documentele prevăzute de lege privind
angajamentele legale, propunerile de angajare a cheltuielilor, angajamentele
bugetare şi ordonanţările de plată pentru achiziţiile publice pe care le
efectuează;
l) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Activitatea Compartimentului protocol este
coordonată de un salariat din cadrul acestuia, desemnat de procurorul şef
serviciu.
CAPITOLUL VIII
Serviciul de documente clasificate
ART. 53
Atribuţiile Serviciului de documente clasificate
(1) Personalul Serviciului de documente clasificate
asigură îndeplinirea tuturor obligaţiilor stabilite prin legislaţia privind
documentele şi informaţiile clasificate pentru toate secţiile Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia Secţiei
parchetelor militare, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, având
următoarele atribuţii:
a) asigură evidenţa, prelucrarea, procesarea,
păstrarea, manipularea, multiplicarea, transmiterea, distrugerea,
inventarierea anuală, arhivarea şi alte operaţiuni privind documentele
clasificate;
b) execută măsurile dispuse de structura de
securitate/funcţionarul de securitate sub toate componentele de protecţie a
informaţiilor clasificate şi ţine evidenţa lucrărilor acesteia;
c) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de
lege şi regulamente sau stabilite de conducerea Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de structura de securitate.
ART. 54
Conducerea Serviciului de documente clasificate şi
atribuţiile acesteia
(1) Serviciul de documente clasificate este condus de
un procuror şef serviciu şi funcţionează în subordinea directă a
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie şi a structurii de securitate.
(2) Procurorul şef serviciu are următoarele
atribuţii:
a) supraveghează, coordonează şi verifică activitatea
serviciului cu privire la aplicarea regulilor de protecţie a informaţiilor
clasificate şi de gestionare a documentelor clasificate;
b) consiliază şi propune măsuri conducerii
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi structurii de
securitate în legătură cu aplicarea dispoziţiilor privind protecţia
informaţiilor clasificate, inclusiv sub aspectul vulnerabilităţilor şi
riscurilor existente în sistemul de protecţie a informaţiilor clasificate;
c) face propuneri privind actualizarea dispoziţiilor
normative cu caracter intern vizând protecţia informaţiilor clasificate, sub
toate componentele;
d) îndrumă structurile de parchet în ceea ce priveşte
măsurile de protecţie a informaţiilor clasificate, asigură centralizarea
datelor referitoare la protecţia informaţiilor clasificate privind toate
structurile de parchet şi prezintă conducerii Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie propuneri de remediere a deficienţelor
constatate;
e) furnizează date statistice privind
documentele/informaţiile gestionate de Serviciul de documente clasificate,
cu aprobarea conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie;
f) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de
lege şi regulamente sau stabilite de conducerea Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de structura de securitate.
CAPITOLUL IX
Serviciul de tehnologia informaţiei
SECŢIUNEA 1
Structura şi conducerea Serviciului de tehnologia
informaţiei
ART. 55
Structura Serviciului de tehnologia informaţiei
(1) Serviciul de tehnologia informaţiei funcţionează
în subordinea directă a procurorului general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) În cadrul Serviciului de tehnologia informaţiei
funcţionează:
A. Compartimentul de aplicaţii software;
B. Compartimentul de resurse hardware şi comunicaţii.
ART. 56
Atribuţiile şi conducerea Serviciului de
tehnologia informaţiei
(1) Serviciul de tehnologia informaţiei desfăşoară
activităţile specifice domeniului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor,
denumit în continuare IT&C, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie şi coordonează această activitate la nivelul
Ministerului Public, asigurând elaborarea şi implementarea Strategiei de
informatizare a Ministerului Public şi a sistemului judiciar din România,
alături de toate instituţiile implicate.
(2) Serviciul de tehnologia informaţiei este condus
de un specialist IT şef, care are următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea IT&C în Ministerul Public;
b) participă la elaborarea Strategiei de
informatizare a Ministerului Public şi a sistemului judiciar din România,
alături de toate instituţiile implicate, şi asigură implementarea acesteia;
c) coordonează proiectele IT&C ale Ministerului
Public;
d) coordonează realizarea, implementarea şi
exploatarea sistemelor informatice;
e) elaborează şi monitorizează strategia de
dezvoltare a infrastructurii IT&C a Ministerului Public; în acest sens,
analizează, evaluează, formulează propuneri privind asigurarea necesarului
de tehnică de calcul şi asigură eficientizarea permanentă a utilizării
acesteia;
f) monitorizează asigurarea securităţii informaţiilor
şi protecţia împotriva alterării şi distrugerii acestora;
g) asigură elaborarea, actualizarea şi aplicarea
politicii de securitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie;
h) coordonează activitatea privind instruirea şi
specializarea specialiştilor IT;
i) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
SECŢIUNEA a 2-a
Compartimentul de aplicaţii software
ART. 57
Atribuţii
(1) Specialiştii IT din cadrul Compartimentului de
aplicaţii software au următoarele atribuţii:
a) creează şi întreţin aplicaţiile software
(realizare, depanare, adaptare, modificare şi extindere) ale Ministerului
Public;
b) instruiesc personalul Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în utilizarea produselor software;
c) participă la toate fazele proiectelor privind
achiziţionarea sau dezvoltarea de aplicaţii/produse software, respectiv la:
întocmirea caietelor de sarcini, participarea în comisiile privind
achiziţiile publice, recepţia produselor, instalarea, darea în exploatare şi
administrarea acestora;
d) proiectează, realizează şi administrează bazele de
date;
e) administrează aplicaţiile şi serverele pe care
sunt instalate, inclusiv accesul la aplicaţiile externe;
f) furnizează servicii de proxy, e-mail şi mesagerie
instant pentru utilizatorii din reţelele INTERNET şi INTRANET;
g) asigură aplicarea politicii de securitate a
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în domeniu;
h) realizează arhivarea datelor şi restaurarea lor în
caz de incident;
i) asigură asistenţă tehnică şi suport pentru
personalul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi
personalul IT de la parchetele din subordine;
j) întreţine şi actualizează site-urile Ministerului
Public în reţelele INTERNET şi INTRANET;
k) asigură securitatea informaţiilor şi protecţia
împotriva alterării şi distrugerii acestora;
l) monitorizează accesul la servicii, aplicaţii şi
servere;
m) instalează şi configurează servere şi
firewall-uri;
n) îndeplinesc orice alte sarcini din dispoziţia
specialistului IT şef.
(2) Specialiştii IT din cadrul compartimentului
răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) -
n).
(3) Activitatea Compartimentului de aplicaţii
software este coordonată de un specialist IT desemnat de specialistul IT şef
al Serviciului de tehnologia informaţiei.
SECŢIUNEA a 3-a
Compartimentul de resurse hardware şi comunicaţii
ART. 58
Atribuţii
(1) Specialiştii IT din cadrul Compartimentului de
resurse hardware şi comunicaţii au următoarele atribuţii:
a) participă la toate fazele realizării proiectelor
privind achiziţionarea de sisteme informatice şi achiziţionarea de servicii
pentru reţelele de calculatoare, respectiv la: întocmirea caietelor de
sarcini, participarea în comisiile privind achiziţiile publice, recepţia
sistemelor, instalarea, darea în exploatare şi administrarea acestora;
b) asigură managementul infrastructurii IT&C;
c) asigură securitatea informaţiilor şi protecţia
împotriva alterării şi distrugerii acestora;
d) monitorizează desfăşurarea activităţilor în cadrul
contractelor de service şi întreţinere preventivă pentru echipamentele din
dotare;
e) instalează, configurează şi administrează
sistemele de operare utilizate în instituţie;
f) instalează şi configurează servere şi echipamente
de tipul "Storage Area Network" (SAN-uri);
g) instalează, configurează staţii de lucru,
imprimante, scannere şi alte echipamente;
h) instalează şi configurează echipamente de reţea;
i) asigură asistenţă tehnică şi suport pentru
personalul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi
personalul IT de la parchetele din subordine;
j) exploatează şi monitorizează sistemul de
comunicaţii de arie extinsă (WAN);
k) administrează reţelele locale (LAN);
l) monitorizează accesul în cadrul reţelelor (LAN,
WAN);
m) asigură aplicarea politicii de securitate a
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în domeniu;
n) îndeplinesc orice alte sarcini din dispoziţia
specialistului IT şef.
(2) Specialiştii IT din cadrul compartimentului
răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (1).
(3) Activitatea Compartimentului de resurse hardware
şi comunicaţii este coordonată de un specialist IT desemnat de specialistul
IT şef al Serviciului de tehnologia informaţiei.
CAPITOLUL X
Biroul de informare publică şi relaţii cu presa
ART. 59
Atribuţii şi conducere
(1) Biroul de informare publică şi relaţii cu presa
este subordonat direct procurorului general al procurorul general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Personalul din cadrul Biroului de informare
publică şi relaţii cu presa are următoarele atribuţii:
a) îndeplineşte, potrivit legii, activităţile de
informare publică;
b) întocmeşte şi actualizează anual Buletinul
informativ privind liberul acces la informaţiile publice, potrivit legii;
c) realizează informarea publicului asupra
activităţii Ministerului Public, inclusiv publicarea pe site a acestor
informaţii, şi răspunde presei în numele instituţiei, prin unul sau mai
mulţi purtători de cuvânt;
d) transmite comunicate şi buletine de presă,
organizează conferinţe de presă şi interviuri şi asigură reprezentarea
Ministerului Public la manifestări care privesc activitatea parchetelor;
e) prezintă procurorului general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cererile de interviuri ale
reprezentanţilor mass-media şi propune locul şi condiţiile în care vor fi
acordate;
f) realizează informarea şi documentarea cu privire
la activitatea de urmărire penală din care ar putea rezulta date şi
informaţii de interes public;
g) întocmeşte proiectele comunicatelor de presă, iar
după aprobarea lor de către procurorul general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, le difuzează operativ mass-mediei;
h) monitorizează articolele din presa centrală şi, cu
sprijinul structurilor teritoriale, pe cele din presa locală, cu privire la
reflectarea activităţii Ministerului Public şi întocmeşte zilnic o notă în
acest sens;
i) colaborează cu direcţiile, secţiile şi celelalte
compartimente din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie privind formularea de răspunsuri la subiectele sau activităţile
care pot genera interes din partea opiniei publice, în domeniul de
activitate al acestora, în conformitate cu prevederile legale în vigoare,
acestea fiind obligate să asigure datele şi informaţiile solicitate,
potrivit art. 22 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001
privind liberul acces la informaţiile de interes public, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 123/2002;
j) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de
procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie.
(3) Biroul de informare publică şi relaţii cu presa
este condus de un procuror şef birou, care exercită atribuţiile prevăzute la
art. 18 alin. (5) din prezentul regulament.
CAPITOLUL XI
Biroul juridic
ART. 60
Atribuţiile Biroului juridic
(1) Biroul juridic asigură apărarea drepturilor şi
intereselor legitime ale Ministerului Public, în conformitate cu
reglementările legale în vigoare.
(2) Personalul Biroului juridic are următoarele
atribuţii:
a) redactează acţiuni, întâmpinări, cereri de chemare
în garanţie, cereri de intervenţie, cereri reconvenţionale, cereri de
suspendare, contestaţii la executare, motive de apel sau de recurs,
concluzii scrise, referate, note şi alte lucrări prevăzute de lege;
b) exercită căile de atac împotriva hotărârilor
judecătoreşti pronunţate în cauze în care este parte Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau alte parchete şi ia orice alte
măsuri necesare apărării intereselor legitime ale instituţiei, potrivit
legii;
c) reprezintă interesele instituţiei în faţa
instanţelor judecătoreşti, potrivit legii;
d) asigură asistenţă de specialitate juridică în
lucrările cu caracter juridic ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, îndrumă şi coordonează metodologic activitatea
consilierilor juridici de la parchetele de pe lângă curţile de apel;
e) colaborează la întocmirea actelor specifice
instituţiei, vizând activitatea Biroului juridic;
f) avizează, din punct de vedere al legalităţii,
actele juridice pe care le încheie instituţia;
g) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite de procurorul ierarhic superior, potrivit
prevederilor legale în vigoare.
ART. 61
Conducerea Biroului juridic şi atribuţiile
acesteia
(1) Biroul juridic funcţionează în subordinea directă
a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie şi este condus de un şef birou-consilier juridic, personal de
specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.
(2) Şeful Biroului juridic are următoarele atribuţii:
a) repartizează personalului din subordine, spre
soluţionare, lucrările de competenţa biroului şi urmăreşte soluţionarea
acestora în mod corespunzător şi la termenele stabilite prin lege sau de
conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) se informează în permanenţă despre toate actele
normative specifice activităţii biroului şi asigură prelucrarea acestora
personalului din subordine;
c) săptămânal, lunar şi anual, după caz, prezintă
conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
volumul de activitate şi orice relaţii care îi sunt solicitate din domeniul
său de activitate;
d) îl informează pe procurorul general al Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu activitatea
desfăşurată;
e) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite de procurorul general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
CAPITOLUL XII
Departamentul economico-financiar şi administrativ
SECŢIUNEA 1
Structura şi conducerea Departamentului
economico-financiar şi administrativ
ART. 62
Structura Departamentului economico-financiar şi
administrativ
În cadrul Departamentului economico-financiar şi
administrativ funcţionează:
A. Serviciul financiar, salarizare, contabilitate şi
angajamente bugetare;
B. Serviciul buget şi control financiar preventiv
propriu;
C. Serviciul de investiţii şi achiziţii publice:
a) Biroul de achiziţii publice.
D. Serviciul administrativ, întreţinere-deservire şi
transport:
a) Biroul administrativ şi întreţinere-deservire;
b) Compartimentul transporturi şi întreţinere parc
auto;
E. Compartimentul intern de prevenire şi protecţie.
ART. 63
Conducerea Departamentului economico-financiar şi
administrativ şi atribuţiile acesteia
(1) Activitatea economico-financiară şi
administrativă din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie este realizată de Departamentul economico-financiar şi
administrativ.
(2) Departamentul economico-financiar şi
administrativ funcţionează în subordinea directă a procurorului general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi este condus
de un manager economic, cu următoarele atribuţii:
a) conduce, organizează şi răspunde de activitatea
personalului din cadrul Departamentului economico-financiar şi administrativ
al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) conduce, organizează şi răspunde de procesul de
fundamentare, elaborare şi prezentare la organele abilitate a proiectului de
buget anual întocmit pentru Ministerul Public, la termenele şi în condiţiile
prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările
şi completările ulterioare;
c) urmăreşte şi răspunde de utilizarea eficientă a
fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de
stat sau bugetele fondurilor speciale, precum şi a celor constituite din
veniturile proprii, potrivit legii;
d) asigură şi răspunde de respectarea cadrului
bugetar, aşa cum este definit prin Legea nr. 500/2002 privind finanţele
publice, cu modificările şi completările ulterioare;
e) răspunde de organizarea şi conducerea
contabilităţii proprii a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, precum şi de întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a
situaţiilor financiare, potrivit normelor şi reglementărilor contabile
aplicabile în vigoare;
f) asigură efectuarea plăţii integrale şi la timp a
drepturilor de natură salarială cuvenite personalului Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
g) organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor
din proprietatea sau administrarea tuturor parchetelor din cadrul
Ministerului Public, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul
acestora;
h) organizează, îndrumă şi coordonează activităţile
de administrare şi întreţinere-deservire a sediului Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi cele referitoare la
prevenirea şi stingerea incendiilor, şi ia măsuri pentru asigurarea
condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a acestor
activităţi;
i) răspunde de organizarea şi efectuarea
inventarierii patrimoniului, în condiţiile legii;
j) evaluează anual, potrivit legii, performanţele
profesionale individuale ale personalului aflat în subordine;
k) asigură pregătirea şi perfecţionarea profesională
a personalului din cadrul departamentului, luând măsurile care se impun;
l) asigură condiţiile necesare implementării şi
dezvoltării sistemului propriu de control intern/managerial, conform
Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 946/2005, republicat, cu
modificările şi completările ulterioare;
m) coordonează elaborarea de norme, instrucţiuni,
dispoziţii, ordine, decizii pentru activitatea proprie şi participă, în
raport de activitatea desfăşurată, la elaborarea de proiecte de acte
normative, ce urmează să fie transmise Ministerului Justiţiei;
n) organizează, îndrumă şi coordonează activităţile
de prevenire şi protecţie desfăşurate în cadrul Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ia măsuri pentru asigurarea
condiţiilor materiale necesare realizării corespunzătoare a acestor
activităţi;
o) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de
lege şi regulamente sau dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit prevederilor legale în vigoare.
(3) Şeful de serviciu şi şeful de birou au
următoarele atribuţii:
a) organizează, coordonează, controlează şi răspund
de activitatea personalului din subordine privind îndeplinirea la timp şi în
mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;
b) repartizează personalului din subordine lucrările
de competenţa serviciului ori biroului şi îl îndrumă în vederea soluţionării
corecte şi în termen a acestora;
c) soluţionează unele lucrări ale serviciului ori
biroului, în special, cele cu grad ridicat de complexitate;
d) evaluează anual activitatea personalului, conform
fişei postului, sarcinilor de serviciu şi metodologiei specifice de
evaluare;
e) fac propuneri pentru premierea sau sancţionarea
personalului din subordine;
f) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
SECŢIUNEA a 2-a
Serviciul financiar, salarizare, contabilitate şi
angajamente bugetare
ART. 64
Atribuţii şi conducere
(1) Personalul Serviciului financiar, salarizare,
contabilitate şi angajamente bugetare are următoarele atribuţii:
A. Atribuţii referitoare la operaţiunile de
trezorerie şi casierie:
a) urmăreşte, efectuează şi răspunde de execuţia
plăţilor, încasărilor şi decontărilor de orice fel din fondurile bugetare
ori extrabugetare;
b) întocmeşte documentele de plată pentru
operaţiunile financiare, potrivit reglementărilor legale în vigoare, şi
virează sumele cuvenite;
c) verifică operaţiunile consemnate de trezoreria
statului în extrasele de cont;
d) efectuează plata drepturilor băneşti ale
salariaţilor şi răspunde pentru corecta întocmire a formelor de plată;
e) verifică şi predă zilnic, pentru înregistrare în
contabilitate, documentele care stau la baza operaţiunilor de încasare şi
plăţi cuprinse în registrul de casă;
f) urmăreşte corectitudinea încasărilor şi a
efectuării decontărilor cu alţi ordonatori de credite şi cu persoanele
fizice şi juridice;
g) întocmeşte şi ţine evidenţa documentelor de
încasări şi plăţi prin casierie, precum şi a celorlalte valori băneşti;
h) întocmeşte situaţia încasărilor din extrasele
conturilor de trezorerie şi din registrul de casă;
i) asigură fondurile necesare pentru deplasările în
ţară ale salariaţilor, ţine evidenţa avansurilor acordate şi verifică
deconturile, stabilind diferenţele de plată/încasare;
j) asigură fondurile necesare pentru deplasările în
străinătate ale salariaţilor, ţine evidenţa avansurilor acordate şi verifică
deconturile, stabilind diferenţele de plată/încasare;
k) asigură fondurile necesare de cofinanţare
naţională pentru activităţile desfăşurate în cadrul proiectelor cu finanţare
externă nerambursabilă;
l) asigură programarea plăţilor la Trezoreria
Statului, conform prevederilor legale;
m) încasează şi virează la bugetul statului sumele
provenite din vânzarea, închirierea, concesionarea bunurilor sau închirierea
spaţiilor;
n) verifică documentele justificative în baza cărora
se efectuează plăţile din fondurile externe nerambursabile şi întocmeşte
documentele de plată;
o) organizează activitatea casieriei, în conformitate
cu prevederile legale.
B. Atribuţii privind obligaţiile fiscale:
a) răspunde de îndeplinirea obligaţiilor fiscale
referitoare la taxe şi impozite şi de contribuţia la fondurile speciale;
b) întocmeşte şi depune lunar declaraţiile privind
îndeplinirea obligaţiilor de natură fiscală, potrivit legii, şi răspunde
pentru întocmirea corectă a acestora.
C. Atribuţii privind relaţia cu salariaţii:
a) calculează drepturile băneşti cuvenite
salariaţilor;
b) întocmeşte documentele pentru plata drepturilor
salariale şi a altor drepturi băneşti care decurg din raporturile de muncă,
în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
c) întocmeşte şi depune lunar declaraţiile nominale
privind contribuţiile de asigurări sociale, la fondul de sănătate, şomaj şi
la bugetul de stat;
d) eliberează adeverinţele solicitate de salariaţi;
e) răspunde, din punct de vedere salarial, de
aplicarea ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie privind încadrarea, promovarea, sancţionarea şi
eliberarea din funcţie/desfacerea contractelor de muncă;
f) execută deciziile de reţinere sau imputare avizate
de biroul juridic, privind recuperarea pagubelor cauzate de salariaţi;
g) stabileşte şi efectuează vărsămintele la bugetul
statului, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor sociale
de sănătate, în termenele prevăzute de lege;
h) întocmeşte dările de seamă statistice lunare şi
periodice privind indicatorii de muncă şi de salarii, asigurând transmiterea
acestora către Institutul Naţional de Statistică;
i) urmăreşte angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi
plata cheltuielilor de personal, conform Legii nr. 500/2002 privind
finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;
j) elaborează puncte de vedere la cererile,
sesizările şi memoriile primite din partea personalului Ministerului Public
privind problematica pe linie de salarizare şi alte drepturi ale acestuia,
potrivit legii.
D. Atribuţii referitoare la înregistrările în
contabilitate:
a) asigură aplicarea prevederilor legale cu privire
la organizarea şi conducerea contabilităţii şi urmăreşte reflectarea în
evidenţa contabilă a întregului proces al executării bugetului de venituri
şi cheltuieli, înregistrând cronologic şi sistematic toate operaţiunile
privind patrimoniul instituţiei;
b) înregistrează cronologic în contabilitate
operaţiunile patrimoniale, cu respectarea succesiunii documentelor
justificative, după data de întocmire sau intrare în instituţie, şi
sistematic în conturile sintetice şi analitice, cu ajutorul
registrului-jurnal;
c) verifică documentele şi efectuează contabilizarea
salariilor şi a decontărilor cu personalul, precum şi a celor privind
asigurările de sănătate;
d) răspunde de întocmirea registrelor contabile
obligatorii prevăzute de Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, respectiv: Registru jurnal,
Registru inventar, Cartea Mare;
e) conduce evidenţa contabilă a activelor şi
stocurilor;
f) asigură evidenţa contabilă a creanţelor;
g) asigură evidenţa contabilă a imobilizărilor
necorporale, imobilizărilor corporale, imobilizărilor în curs şi a
imobilizărilor financiare;
h) asigură evidenţa contabilă a furnizorilor;
i) asigură evidenţa contabilă a datoriilor către
bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi conturi asimilate;
j) asigură evidenţa contabilă a conturilor de
trezorerie;
k) asigură evidenţa contabilă a fondurilor externe
nerambursabile;
l) asigură evidenţa contabilă a fondurilor cu
destinaţie specială;
m) asigură evidenţa contabilă a cheltuielilor;
n) asigură evidenţa contabilă a finanţărilor şi a
veniturilor;
o) asigură evidenţa rezultatului patrimonial;
p) asigură evidenţa contabilă a conturilor în afara
bilanţului.
E. Atribuţii referitoare la inventarierea
patrimoniului:
a) răspunde de organizarea şi efectuarea
inventarierii patrimoniului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie, asigurând înregistrarea în registrul inventar a elementelor
acestuia, potrivit normelor legale, precum şi valorificarea rezultatelor
inventarierii;
b) inventariază bunurile aparţinând altor persoane
fizice sau juridice, aflate temporar în incintă, spre păstrare sau în alte
scopuri;
c) înregistrează în contabilitate diferenţele dintre
soldurile scriptice corespunzătoare bunurilor respective şi stocurile
constatate cu ocazia inventarierii, potrivit legii;
d) verifică în fapt bunurile care sunt inventariate
conform lit. a).
F. Atribuţii privind evidenţa patrimoniului,
inventarierea şi evaluarea elementelor patrimoniale:
a) evaluează la valoarea contabilă bunurile, potrivit
legii;
b) întocmeşte situaţia bunurilor depreciate şi fără
mişcare şi înaintează propuneri pentru valorificarea lor;
c) stabileşte şi evaluează, potrivit legii, creanţele
şi obligaţiile, inclusiv cele incerte şi cele în litigiu, precum şi
disponibilităţile în devize şi propune măsurile corespunzătoare pentru
lichidarea lor;
d) evaluează la valoarea de utilitate fiecare element
din bunurile depreciate, în funcţie de utilitatea bunului în instituţie şi
de preţul pieţei;
e) organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor
din proprietatea sau administrarea Ministerului Public, precum şi a
celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestuia;
f) îndrumă activitatea de inventariere;
g) înregistrează în evidenţa contabilă rezultatele
inventarierii, în baza procesului-verbal de inventariere, aprobat de
ordonatorul principal de credite, în conformitate cu prevederile legale;
h) analizează şi avizează, în limitele competenţelor,
propunerile formulate de comisia de inventariere privind scoaterea din
funcţiune a unor mijloace fixe, casarea şi declasarea mijloacelor fixe şi a
altor bunuri fără mişcare, potrivit reglementărilor legale în vigoare;
i) coordonează operaţiunile de valorificare a
bunurilor prevăzute la lit. e).
G. Atribuţii referitoare la situaţiile lunare,
trimestriale şi anuale:
a) răspunde de întocmirea situaţiilor financiare
trimestriale şi anuale, potrivit normelor metodologice emise de Ministerul
Finanţelor Publice;
b) stabileşte totalul sumelor debitoare şi
creditoare, precum şi soldul final al fiecărui cont;
c) întocmeşte lunar balanţa de verificare;
d) verifică şi centralizează balanţele lunare de
verificare analitică;
e) întocmeşte raportări privind plăţile restante,
indicatorii de bilanţ, execuţia cheltuielilor finanţate din fonduri externe
nerambursabile ş.a., la termenele şi în condiţiile prevăzute de lege;
f) întocmeşte situaţiile privind monitorizarea
cheltuielilor finanţate prin bugetul aprobat pentru aparatul propriu al
Ministerului Public, conform dispoziţiilor legale în vigoare;
g) participă la elaborarea şi aprobarea de norme,
instrucţiuni şi precizări pentru Ministerul Public, referitoare la
situaţiile financiare, monografiile contabile, planul unitar de conturi.
H. Atribuţii privind planificarea, formarea,
administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor alocate Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:
a) fundamentează şi întocmeşte proiectul de buget de
venituri şi cheltuieli, inclusiv proiectul de buget rectificat, conform
dispoziţiilor Legii nr. 500/2002, privind finanţele publice, cu modificările
şi completările ulterioare, precum şi a altor reglementări în domeniul
fiscal-bugetar;
b) repartizează pe trimestre bugetul aprobat,
potrivit legii;
c) întocmeşte necesarul de credite centralizat şi
urmăreşte atât încadrarea plăţilor în limita creditelor bugetare deschise,
cât şi disponibilul existent în conturile instituţiei şi face propuneri de
retragere, când este cazul;
d) analizează situaţia utilizării creditelor bugetare
aprobate şi face propuneri de redistribuire, virări de credite sau anulare,
în condiţiile legii;
e) întocmeşte note, situaţii şi analize privind
finanţarea cheltuielilor aprobate prin bugetul instituţiei, inclusiv a
activităţilor cuprinse în programele şi proiectele cu finanţare externă
nerambursabilă;
f) evidenţiază şi utilizează veniturile obţinute
conform normelor legale în vigoare;
g) întocmeşte documentele prevăzute de lege privind
propunerile de angajare a cheltuielilor, angajamentele bugetare şi
ordonanţările de plată, potrivit competenţelor sale şi reglementărilor din
actele de decizie internă, aprobate de conducerea instituţiei;
h) verifică şi ţine evidenţa propunerilor de angajare
a cheltuielilor, angajamentelor bugetare, precum şi a ordonanţărilor de
plată emise de toate compartimentele din cadrul instituţiei;
i) efectuează plăţi din creditele bugetare, numai
după ce cheltuielile au fost angajate, lichidate şi ordonanţate de
ordonatorul de credite;
j) primeşte şi analizează corespondenţa referitoare
la domeniul de activitate;
k) asigură aplicarea legislaţiei în domeniu şi aduce
la cunoştinţa conducerii apariţia unor situaţii financiare neprevăzute;
l) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Serviciul financiar, salarizare, contabilitate şi
angajamente bugetare este condus de un şef serviciu.
SECŢIUNEA a 3-a
Serviciul buget şi control financiar preventiv
propriu
ART. 65
Atribuţii şi conducere
(1) Serviciul buget şi control financiar preventiv
propriu funcţionează ca o structură de sinteză în subordinea managerului
economic, având competenţe în domeniul elaborării, aprobării, executării şi
raportării bugetului Ministerului Public, precum şi în organizarea şi
exercitarea, potrivit legii, a activităţii de control financiar preventiv
propriu.
(2) Personalul Serviciului buget şi control financiar
preventiv propriu are următoarele atribuţii:
A. Atribuţii în domeniul elaborării şi aprobării
bugetului anual şi bugetului rectificat al Ministerului Public:
a) fundamentează, elaborează şi transmite
Ministerului Finanţelor Publice proiectul de buget al Ministerului Public,
întocmit pe baza propunerilor bugetare transmise de parchetele din
subordine, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 500/2002 privind
finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare
la procesul bugetar;
b) solicită, potrivit legii, avizul conform al
Consiliului Superior al Magistraturii, privind proiectul de buget elaborat
pentru Ministerul Public;
c) formulează amendamente la proiectul legii
bugetului de stat ce urmează să fie transmise Ministerului Justiţiei, în
vederea susţinerii acestora în comisiile parlamentare de specialitate;
d) întocmeşte bugetul fondurilor externe
nerambursabile pentru Ministerul Public, pe baza propunerilor structurii
care asigură managementul proiectelor;
e) repartizează bugetul anual şi pe trimestre
veniturile şi cheltuielile Ministerului Public, pe unităţile subordonate şi
supune aprobării bugetul anual;
f) fundamentează, elaborează şi transmite
Ministerului Finanţelor Publice documentaţia privind propunerile de buget
rectificat al Ministerului Public, în condiţiile prevăzute de Legea nr.
500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările
ulterioare, precum şi a altor dispoziţii legale în domeniul fiscal-bugetar;
g) participă la definitivarea proiectului de buget
rectificat pentru Ministerul Public, supune aprobării şi comunică
parchetelor din subordine bugetele rectificate aprobate pe anul în curs,
repartizate pe trimestre, conform legii.
B. Atribuţii referitoare la deschiderile de
credite şi execuţia de casă bugetară:
a) întocmeşte lunar, la nivelul Ministerului Public,
cererile pentru deschiderile de credite bugetare şi documentaţia aferentă,
pe baza analizei solicitărilor de credite transmise de parchetele
subordonate, pe care le înaintează Ministerului Finanţelor Publice la
termenele şi în condiţiile prevăzute de lege;
b) analizează, întocmeşte şi înaintează Ministerului
Finanţelor Publice documentaţia de retragere a creditelor bugetare deschise
şi neutilizate din conturile proprii sau ale parchetelor din cadrul
Ministerului Public, urmărind asigurarea unui raport cât mai echilibrat
între necesarul de fonduri şi nivelul plăţilor efectuate la finele fiecărei
perioade;
c) asigură, potrivit limitelor de competenţă,
legătura permanentă cu structura de specialitate din cadrul Ministerului
Finanţelor Publice în vederea efectuării verificării disponibilităţilor
băneşti existente în conturile proprii şi ale parchetelor din cadrul
Ministerului Public.
C. Atribuţii în domeniul execuţiei bugetare:
a) analizează şi supune aprobării propunerile
transmise de parchetele din cadrul Ministerului Public, de modificare a
repartizării bugetului aprobat pe trimestre, în raport de competenţele
prevăzute de lege;
b) analizează şi supune aprobării, în condiţiile
legii, propunerile de virări de credite bugetare şi de angajament, transmise
de către parchetele din cadrul Ministerului Public;
c) întocmeşte şi înaintează Ministerului Finanţelor
Publice documentaţia de anulare a creditelor constatate disponibile în
bugetul Ministerului Public şi supune aprobării ordonatorului principal de
credite bugetele actualizate, pe care le transmite ulterior parchetelor din
subordine;
d) analizează şi întocmeşte documentaţia privind
includerea în bugetul Ministerului Public a proiectelor cu finanţare externă
nerambursabilă primite în cursul anului bugetar, virările şi redistribuirile
de credite bugetare şi credite de angajament efectuate în funcţie de stadiul
implementării proiectelor, asigurând transmiterea acestor modificări
Ministerului Finanţelor Publice în condiţiile stabilite de legea anuală a
bugetului de stat, precum şi de alte acte normative ce conţin reglementări
în domeniu;
e) întocmeşte şi transmite Ministerului Finanţelor
Publice, la termenele şi în condiţiile legii, situaţiile centralizate
privind monitorizarea cheltuielilor finanţate din bugetul aprobat
Ministerului Public.
D. Atribuţii referitoare la situaţiile financiare
trimestriale şi anuale:
a) întocmeşte şi depune la Ministerul Finanţelor
Publice, situaţia financiară centralizată pentru Ministerul Public, în
conformitate cu prevederile normelor metodologice în vigoare;
b) întocmeşte şi transmite instituţiilor abilitate,
raportări privind plăţile restante, indicatorii de bilanţ, execuţia
cheltuielilor finanţate din fonduri externe nerambursabile ş.a., la
termenele şi în condiţiile prevăzute de lege;
c) participă la elaborarea şi aprobarea de norme,
instrucţiuni, precizări ce conţin reglementări privind situaţiile
financiare, monografii contabile, planul unitar de conturi al Ministerului
Public, în raport de specificul activităţii desfăşurate de către instituţie
şi de cerinţele legislative actualizate în domeniile supuse analizei.
E. Atribuţii în domeniul controlului financiar
preventiv propriu:
a) organizează, potrivit legii, controlul financiar
preventiv propriu la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie;
b) exercită viza de control financiar preventiv
propriu asupra proiectelor de operaţiuni prevăzute în Cadrul specific,
potrivit limitelor de competenţă şi normelor profesionale prevăzute de
legislaţia în vigoare pentru persoanele care desfăşoară activitatea de
control financiar preventiv propriu;
c) coordonează activitatea de control financiar
preventiv propriu la nivelul Ministerului Public;
d) întocmeşte, conform legii, rapoarte trimestriale
privind activitatea de control financiar preventiv propriu, pe care le
transmite Ministerului Finanţelor Publice.
F. Alte atribuţii repartizate personalului
serviciului:
a) elaborează şi întocmeşte lucrări de sinteză,
situaţii, note, analize privind finanţarea cheltuielilor alocate parchetelor
din cadrul Ministerului Public şi a activităţilor cuprinse în programele şi
proiectele cu finanţare externă nerambursabilă incluse în bugetul
instituţiei;
b) elaborează şi implementează unitar rapoarte de
analiză şi execuţie bugetară la nivelul Ministerului Public, utilizând
sistemele informatice create în acest sens;
c) întocmeşte rapoartele centralizate la nivelul
Ministerului Public, în vederea transmiterii acestora către alte autorităţi
şi instituţii publice;
d) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(3) Serviciul buget şi control financiar preventiv
propriu este condus de un şef serviciu.
SECŢIUNEA a 4-a
Serviciul de investiţii şi achiziţii publice
ART. 66
Atribuţii şi conducere
(1) Serviciul de investiţii şi achiziţii publice este
compartimentul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie specializat în verificarea, avizarea, aprobarea, urmărirea şi
recepţia lucrărilor de investiţii, respectiv construcţii şi reparaţii
capitale, a lucrărilor de reparaţii curente, efectuate la sediile
parchetelor din Ministerul Public, precum şi în realizarea achiziţiilor
publice proprii ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie.
(2) Personalul Serviciul de investiţii şi achiziţii
publice are următoarele atribuţii:
a) participă la achiziţionarea echipamentelor
necesare parchetelor din cadrul Ministerului Public, oferind asistenţă
tehnică;
b) elaborează şi prezintă, conform legii, programul
de investiţii al Ministerului Public, în funcţie de obiectivele/proiectele
de investiţii prioritizate, în vederea cuprinderii cheltuielilor de
investiţii în proiectul de buget;
c) participă la evaluarea ofertelor potenţialilor
proiectanţi, furnizori de echipamente şi materiale sau executanţi ai
lucrărilor de construcţii, cu ocazia derulării procedurilor de achiziţie
specifice, atunci când personalul este desemnat în comisiile proprii, cât şi
în cele ale celorlalte parchete;
d) urmăreşte şi verifică întocmirea studiilor de
fezabilitate tehnico-economice pentru investiţiile planificate, precum şi a
documentaţiilor de avizare a lucrărilor de intervenţii pentru reparaţii
capitale;
e) analizează periodic stadiul fizic al lucrărilor şi
propune măsuri de încadrare în termenele şi bugetele alocate;
f) asigură îndrumarea şi supravegherea tehnică pentru
realizarea investiţiilor şi întocmeşte situaţiile periodice privind stadiul
de realizare a acestora;
g) verifică documentaţiile tehnico-economice pentru
obiectivele/proiectele de investiţii, documentaţiile de avizare a lucrărilor
de intervenţii, respectiv, a notelor de fundamentare privind necesitatea şi
oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente categoriilor de investiţii
incluse la poziţia C, «Alte cheltuieli de investiţii», după care le supune
aprobării, în condiţiile legii;
h) elaborează strategia în domeniul investiţiilor la
nivelul Ministerului Public, stabilind priorităţile investiţionale şi
legătura dintre diferite proiecte, precum şi criteriile de analiză care
determină introducerea în programul de investiţii a unor obiective noi, în
detrimentul celor aflate în derulare;
i) fundamentează necesarul de credite bugetare şi
credite de angajament pentru cheltuieli de investiţii, reparaţii curente şi
obiecte de inventar destinate procesului investiţional, în vederea
cuprinderii acestora în proiectul de buget al Ministerului Public;
j) colaborează cu celelalte structuri din cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi cu
celelalte parchete din Ministerul Public, în vederea cuprinderii în
proiectul de buget a cheltuielilor de investiţii, altele decât cele
finanţate prin bugetul de stat;
k) verifică şi avizează solicitările de deschideri
lunare de credite ale ordonatorilor secundari de credite pentru cheltuieli
de investiţii, reparaţii curente şi obiecte de inventar destinate procesului
investiţional;
l) întocmeşte, supune aprobării şi transmite
ordonatorilor de credite din subordinea Ministerului Public listele
cheltuielilor de investiţii aprobate prin legea anuală a bugetului de stat,
precum şi modificările solicitate şi aprobate pe parcursul anului;
m) verifică documentaţiile tehnico-economice ale
lucrărilor de reparaţii curente, după care le avizează, potrivit legii;
n) monitorizează derularea procesului investiţional
şi întocmeşte centralizat rapoarte lunare de monitorizare pe care le
transmite Ministerului Finanţelor Publice, în structura şi la termenele
prevăzute de lege;
o) verifică şi avizează, în condiţiile legii,
propunerile de virări de credite bugetare şi/sau credite de angajament
neutilizate, între obiectivele/proiectele şi categoriile de investiţii
înscrise în programul de investiţii;
p) face demersurile legale pentru obţinerea avizelor
şi a aprobărilor necesare de la autorităţile competente, pentru efectuarea
lucrărilor de construcţii şi reparaţii capitale, după caz;
q) colaborează cu alte instituţii publice în vederea
fundamentării cheltuielilor aferente intervenţiilor asupra construcţiilor
sau a cheltuielilor de proiectare şi execuţie, în cazul investiţiilor noi,
în situaţia în care instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă
acestea îşi desfăşoară activitatea în acelaşi sediu;
r) participă, prin specialiştii desemnaţi, la
şedinţele de avizare ale Comisiei Tehnico-Economice a Ministerului Public,
asigurând şi secretariatul acestora;
s) verifică şi propune în cadrul comandamentelor
renunţarea la unele dintre lucrările contractate, dacă nu mai sunt necesare,
sau executarea de lucrări suplimentare, dacă sunt justificate, cu
respectarea prevederilor legale în materie;
t) coordonează şi verifică activitatea consilierilor
tehnici angajaţi la ordonatorii de credite din cadrul Ministerului Public,
precum şi a diriginţilor de şantier pentru lucrările aflate în derulare;
u) iniţiază proiecte de norme, instrucţiuni şi
proceduri în domeniul de competenţă; pe care le supun aprobării, pe cale
ierarhică;
v) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în
legi speciale sau dispuse de procurorul ierarhic superior, potrivit
prevederilor legale în vigoare.
(3) Serviciul de investiţii şi achiziţii publice este
condus de un şef serviciu.
ART. 67
Biroul de achiziţii publice
(1) Biroul de achiziţii publice este compartimentul
intern aflat în subordinea Serviciului de investiţii şi achiziţii publice,
specializat în organizarea, desfăşurarea şi finalizarea procedurilor de
achiziţii publice proprii ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie.
(2) Personalul Biroului de achiziţii publice are
următoarele atribuţii:
a) centralizează necesarul de achiziţii pentru
desfăşurarea activităţii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie;
b) elaborează şi supune aprobării Programul anual al
achiziţiilor publice pentru bunuri, servicii şi lucrări al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu prevederile
aprobate prin legea anuală a bugetului de stat;
c) actualizează şi supune aprobării Programul anual
al achiziţiilor publice al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie în funcţie de modificările intervenite pe parcursul exerciţiului
bugetar în bugetul aprobat, precum şi cu ocazia rectificărilor bugetare
anuale;
d) organizează, derulează şi finalizează procedurile
de achiziţii publice privind achiziţionarea de bunuri materiale, servicii şi
lucrări prevăzute în Programul anual al achiziţiilor publice;
e) întocmeşte evidenţa dosarelor de achiziţii
publice, conform legii;
f) participă, prin persoane desemnate, ca membri în
comisiile de evaluare sau recepţie, în conformitate cu ordinele/deciziile
conducerii instituţiei;
g) întocmeşte lunar solicitările privind deschiderea
de credite bugetare la naturile de cheltuieli ce intră în sfera sa de
competenţă, în vederea includerii acestora în cadrul propunerilor
centralizate la nivelul aparatului propriu al Ministerului Public;
h) întocmeşte documentele prevăzute de lege privind
angajamentele legale, propunerile de angajare a cheltuielilor, angajamentele
bugetare şi ordonanţările de plată, pentru achiziţiile publice pe care le
efectuează;
i) întocmeşte şi transmite raportări privind
procedurile de achiziţii publice desfăşurate, către alte instituţii sau
autorităţi publice, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege;
j) urmăreşte executarea întocmai şi la timp a
contractelor de lucrări, furnizare şi de servicii;
k) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(3) Biroul de achiziţii publice este condus de un şef
birou.
SECŢIUNEA a 5-a
Serviciul administrativ, întreţinere-deservire şi
transport
ART. 68
Atribuţii şi conducere
(1) Serviciul administrativ, întreţinere-deservire şi
transport este compartimentul intern din cadrul Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie specializat în activitatea de
administrare a sediului, de asigurare a întreţinerii şi deservirii acestuia,
de pază, transport şi protecţie a muncii, precum şi în activitatea de
prevenire şi stingere a incendiilor.
(2) Serviciul administrativ, întreţinere-deservire şi
transport asigură condiţiile materiale necesare desfăşurării activităţii
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Serviciul administrativ, întreţinere-deservire şi
transport este condus de un şef serviciu.
ART. 69
Biroul administrativ şi întreţinere-deservire
(1) Personalul Biroului administrativ şi
întreţinere-deservire are următoarele atribuţii:
a) administrează şi gestionează bunurile mobile şi
imobile din patrimoniul propriu, indiferent de titlul cu care sunt deţinute;
b) organizează gestionarea mijloacelor fixe, a
obiectelor de inventar, a materialelor şi pieselor de schimb, a
carburanţilor, lubrifianţilor şi a altor valori materiale aflate în dotare
şi asigură înscrierea numerelor de inventar pe mijloacele fixe;
c) urmăreşte folosirea sau exploatarea bunurilor din
dotare pentru satisfacerea necesităţilor instituţiei, potrivit destinaţiei
acestora;
d) organizează şi controlează modul de ţinere a
evidenţei operative de către gestionari şi ia măsurile necesare pentru
asigurarea condiţiilor legale de gestionare;
e) asigură întreţinerea, curăţenia şi administrarea
sediului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
f) organizează întreţinerea şi efectuarea
reparaţiilor pentru clădiri, dotări şi alte active din patrimoniul
instituţiei, în regie proprie sau cu terţi, în cazul lipsei dotărilor şi
personalului propriu;
g) întocmeşte notele de fundamentare şi colaborează
cu Biroul de achiziţii publice pentru elaborarea Programului anual al
achiziţiilor publice de bunuri, servicii şi lucrări pentru Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referitor la: furnizarea de
utilităţi, servicii de curăţenie şi întreţinere curentă a clădirilor,
lucrări şi servicii de întreţinere-reparaţii pentru echipamentele, utilajele
şi instalaţiile din dotare, servicii de telefonie şi de televiziune prin
cablu, servicii de comunicaţii de date, alte servicii şi materiale necesare
pentru desfăşurarea activităţilor administrative şi de
întreţinere-deservire, pe baza estimărilor proprii şi a solicitărilor
fundamentate ale celorlalte compartimente din aparatul propriu al
instituţiei;
h) întocmeşte caietele de sarcini pentru
achiziţionarea de bunuri, servicii şi lucrări de întreţinere-reparaţii
necesare bunei funcţionări a instituţiei;
i) monitorizează derularea contractelor de furnizare
de bunuri, prestări de servicii şi lucrări de reparaţii-întreţinere, care au
fost încheiate la solicitarea Biroului administrativ şi
întreţinere-deservire, confirmând îndeplinirea obligaţiilor în vederea
efectuării plăţii;
j) întocmeşte, conform legii, documentaţia privind
ordonanţările de plată pentru achiziţiile publice iniţiate la solicitarea
biroului;
k) participă la acţiunile de inventariere a bunurilor
şi valorilor pe care le gestionează şi formulează propuneri de noi dotări cu
mijloace fixe şi obiecte de inventar pentru asigurarea echipamentului de
lucru necesar, precum şi cu alte bunuri;
l) ţine evidenţa tehnico-operativă pe locuri de
folosinţă şi pe utilizatori, a activelor fixe şi a obiectelor de inventar;
m) întocmeşte periodic referatele pentru procurarea
de materiale şi obiecte de inventar, pe baza solicitărilor compartimentelor
de resort ori din oficiu;
n) asigură valorificarea materialelor rezultate din
dezmembrarea bunurilor pentru care se obţine aprobare;
o) depozitează şi distribuie mărfurile, piesele de
schimb, carburanţii, pe care le/îi preia în gestiune şi le/îi eliberează pe
baza bonurilor de consum;
p) verifică periodic modul de gestionare, depozitare
şi păstrare a materialelor intrate şi ieşite din magazie;
q) asigură multiplicarea şi legarea documentelor
necesare Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum
şi necesarul de tipizate utilizate în cadrul activităţilor specifice
Ministerului Public, în situaţia în care acestea pot fi executate cu tehnica
din dotare;
r) face propuneri privind proiectul de buget,
referitoare la cheltuielile cu bunurile, serviciile şi lucrările de
reparaţii-întreţinere pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie;
s) asigură, împreună cu trupele de jandarmi,
securitatea şi paza sediului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie, în baza protocolului încheiat cu Ministerul Afacerilor Interne;
t) identifică, monitorizează şi evaluează factorii de
risc specifici;
u) stabileşte şi urmăreşte îndeplinirea măsurilor şi
a acţiunilor de prevenire şi de apărare împotriva incendiilor;
v) încheie contracte, convenţii sau protocoale de
cooperare cu alte servicii de urgenţă profesioniste ori voluntare şi asigură
dotarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu
mijloace tehnice de stingere a incendiilor;
w) asigură condiţiile de funcţionare a bufetului de
incintă din sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie;
x) asigură, printr-o întreţinere adecvată, buna
funcţionare a echipamentelor şi instalaţiilor, precum şi menţinerea acestora
la un nivel tehnic care să respecte cerinţele legale, pe toată durata
utilizării lor;
y) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) În cadrul Biroului administrativ şi
întreţinere-deservire, funcţionează formaţiile de întreţinere-deservire şi
tipografie conduse de câte un şef formaţie, precum şi formaţia de pompieri.
Aceste formaţii exercită atribuţiile specifice menţionate la alin. (1) şi
sunt încadrate cu personal contractual.
(3) Biroul administrativ şi întreţinere-deservire
este condus de un şef birou.
ART. 70
Compartimentul transporturi şi întreţinere parc
auto
(1) Personalul Compartimentului transporturi şi
întreţinere parc auto are următoarele atribuţii:
a) organizează activitatea de exploatare a parcului
auto al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) asigură transportul de persoane şi materiale,
precum şi întreţinerea şi exploatarea în condiţii bune şi de siguranţă a
autovehiculelor din dotarea parcului auto al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie;
c) eliberează foile de parcurs şi verifică
completarea acestora de către conducătorii auto, cu toate datele necesare
întocmirii situaţiilor cerute de lege şi de procedurile interne;
d) întocmeşte fişa activităţii zilnice pentru fiecare
autovehicul aflat în dotarea sau folosinţa Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi situaţiile privind consumul lunar de
carburanţi;
e) întocmeşte situaţia lunară a parcului auto al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe mărci şi
tipuri de autovehicule;
f) întocmeşte situaţia centralizată a parcului auto
al parchetelor din cadrul Ministerului Public;
g) gestionează bonurile valorice de carburanţi auto,
pe care le distribuie conducătorilor auto în funcţie de necesităţi şi de
stocul "la zi" înregistrat în fişa activităţii zilnice (F.A.Z.);
h) monitorizează modul de încadrare al consumului de
carburanţi auto în limitele stabilite prin acte normative specifice;
i) face propuneri privind proiectul de buget,
referitoare la cheltuielile de exploatare şi de întreţinere a parcului auto;
j) întocmeşte notele de fundamentare şi colaborează
cu Biroul de achiziţii publice pentru elaborarea Programului anual al
achiziţiilor publice de bunuri, servicii şi lucrări pentru Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referitor la: prestări de servicii
de service auto, prestări de servicii de spălare şi curăţare autovehicule,
servicii de asigurare auto, roviniete auto, carburanţi auto, alte servicii
şi materiale necesare pentru desfăşurarea activităţii de exploatare a
parcului auto al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie;
k) asigură serviciile de inspecţie tehnică auto,
revizie auto şi reparaţii auto pentru toate mărcile de autovehicule din
parcul auto al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
precum şi spălarea şi curăţarea acestora;
l) întocmeşte caietele de sarcini pentru
achiziţionarea de bunuri, servicii şi lucrări de întreţinere-reparaţii
necesare bunei funcţionări a parcului auto;
m) monitorizează derularea contractelor de furnizare
de bunuri, prestări de servicii şi lucrări de reparaţii-întreţinere care au
fost încheiate la solicitarea acestui compartiment, confirmând îndeplinirea
obligaţiilor în vederea efectuării plăţii;
n) întocmeşte documentaţia privind ordonanţările de
plată pentru achiziţiile publice iniţiate la solicitarea compartimentului,
în conformitate cu prevederile legale;
o) ţine evidenţa termenelor scadente ale poliţelor de
asigurare auto şi ia măsuri în vederea înnoirii, în termen, a acestora;
p) ţine evidenţa dosarelor de daune accidente în care
sunt implicate autovehicule aflate în dotarea sau folosinţa Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
q) asigură respectarea reglementărilor interne
privind organizarea şi funcţionarea garajului Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie;
r) asigură respectarea regulilor privind accesul şi
parcarea autoturismelor în garaj, precum şi a normelor specifice de
protecţia muncii şi de prevenire şi de stingere a incendiilor în cadrul
garajului;
s) participă la acţiunile de inventariere a bunurilor
şi valorilor pe care le gestionează şi formulează propuneri de noi dotări cu
mijloace fixe şi obiecte de inventar pentru asigurarea echipamentului de
lucru necesar, precum şi cu alte bunuri;
t) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Personalul Compartimentului transporturi şi
întreţinere parc auto se subordonează direct şefului Serviciului
administrativ, întreţinere-deservire şi transport, care răspunde de
îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (1).
SECŢIUNEA a 6-a
Compartimentul intern de prevenire şi protecţie
ART. 71
Atribuţii
(1) Compartimentul intern de prevenire şi protecţie
îndeplineşte, potrivit legii, atribuţii privind securitatea şi sănătatea în
muncă.
(2) Personalul Compartimentului intern de prevenire
şi protecţie are următoarele atribuţii:
a) coordonează şi răspunde de activităţile de
prevenire şi protecţie desfăşurate în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) elaborează instrucţiuni proprii instituţiei pentru
completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în
muncă, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale instituţiei şi
asigură condiţii pentru ca fiecare angajat să primească o instruire adecvată
în acest domeniu;
c) verifică însuşirea şi aplicarea de către
personalul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie a măsurilor de prevenire şi protecţie, a instrucţiunilor proprii,
precum şi a atribuţiilor şi responsabilităţilor în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă stabilite prin fişa postului;
d) ia măsuri privind asigurarea cadrului
organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi protecţiei în muncă;
e) elaborează şi actualizează planul de prevenire şi
protecţie;
f) identifică pericolele şi evaluează riscurile
profesionale pentru personalul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie;
g) elaborează programul de instruire-testare la
nivelul instituţiei;
h) organizează şi planifică efectuarea de către
personalul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a
examenelor medicale de supraveghere a sănătăţii la locul de muncă, în
conformitate cu prevederile legale;
i) identifică echipamentele individuale de protecţie
necesare pentru posturile de lucru din instituţie, întocmeşte necesarul de
dotare, urmăreşte întreţinerea, manipularea şi depozitarea adecvată a
echipamentelor individuale de protecţie, precum şi înlocuirea acestora la
termenele stabilite;
j) comunică evenimentele conform competenţelor
prevăzute de lege şi participă la cercetarea acestora, atunci când este
cazul;
k) elaborează rapoarte privind accidentele de muncă
suferite de către angajaţii instituţiei, în conformitate cu prevederile
legale;
l) întocmeşte note de fundamentare şi face propuneri
privind cuprinderea în proiectul de buget a cheltuielilor aferente
activităţilor pe care le efectuează şi coordonează;
m) întocmeşte caietele de sarcini pentru
achiziţionarea de bunuri şi servicii în domeniul de competenţă;
n) monitorizează derularea contractelor de furnizare
de bunuri şi de prestări de servicii care au fost încheiate la solicitarea
acestui compartiment, confirmând îndeplinirea obligaţiilor în vederea
efectuării plăţii;
o) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(3) Personalul Compartimentului intern de prevenire
şi protecţie se subordonează direct managerului economic al Departamentului
economico-financiar şi administrativ, care organizează şi coordonează
activitatea de prevenire şi protecţie la Parchetul de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie.
CAPITOLUL XIII
Direcţia de audit public intern
ART. 72
Atribuţiile Direcţiei de audit public intern
(1) Personalul Direcţiei de audit public intern are
următoarele atribuţii:
a) elaborează norme metodologice specifice după care
îşi desfăşoară activitatea;
b) elaborează planul anual de audit public intern în
cadrul Ministerului Public, pe care îl supune aprobării procurorului general
al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
c) efectuează activităţi de audit public intern
pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale
Ministerului Public sunt transparente şi conforme cu normele de legalitate,
regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;
d) asigură activitatea de supervizare a misiunilor de
audit public intern desfăşurate;
e) informează Unitatea Centrală de Armonizare privind
Auditul Public Intern despre recomandările neînsuşite de către conducătorii
entităţii auditate, precum şi despre consecinţele acestora;
f) raportează procurorului general constatările şi
concluziile rezultate din misiunile de audit public intern desfăşurate,
precum şi stadiul implementării recomandărilor formulate;
g) elaborează raportările trimestriale şi semestriale
prevăzute de lege;
h) elaborează raportul anual al activităţii de audit
public intern la nivelul Ministerului Public;
i) în cazul identificării unor iregularităţi sau
posibile prejudicii, raportează imediat procurorului general al Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi structurii de control
intern abilitate;
j) efectuează misiuni de consiliere, potrivit legii;
k) desfăşoară audituri ad-hoc, respectiv misiuni de
audit public intern cu caracter excepţional, necuprinse în planul anual de
audit public intern;
l) exercită alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Direcţia de audit public intern auditează, cel
puţin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele:
a) angajamentele bugetare şi legale din care derivă
direct sau indirect obligaţii de plată, inclusiv din fondurile comunitare;
b) plăţile asumate prin angajamentele bugetare şi
legale, inclusiv din fondurile comunitare;
c) vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea
de bunuri din domeniul privat al statului ori al unităţilor
administrativ-teritoriale;
d) concesionarea sau închirierea de bunuri din
domeniul public al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale;
e) constituirea veniturilor publice, respectiv modul
de autorizare şi stabilire a titlurilor de creanţă, precum şi a
facilităţilor acordate la încasarea acestora;
f) efectuează misiuni de audit public intern,
necuprinse în plan, stabilite prin ordin al procurorului general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) În cadrul Direcţiei de audit public intern
funcţionează Compartimentul de monitorizare şi metodologie, care exercită
atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), e), f), g) şi h), precum şi
orice alte atribuţii dispuse de procurorul general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
ART. 73
Conducerea Direcţiei de audit public intern şi
atribuţiile acesteia
(1) Direcţia de audit public intern este condusă de
un director.
(2) Directorul Direcţiei de audit public intern are
următoarele atribuţii:
a) organizează, coordonează, controlează şi răspunde
de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la
timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;
b) coordonează, îndrumă şi verifică din punct de
vedere tehnic şi metodologic şi, după caz, supervizează misiunile de audit
efectuate de auditorii interni;
c) repartizează personalului din subordine lucrările
de competenţa direcţiei şi îl îndrumă în vederea soluţionării corecte şi în
termen a acestora;
d) soluţionează unele lucrări ale direcţiei, în
special acelea cu un grad de complexitate ridicat;
e) propune procurorului general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, conducătorilor
unităţilor de parchet verificate tragerea la răspundere, în limitele
atribuţiilor ce le revin, a persoanelor vinovate de neregulile constatate;
f) evaluează performanţele profesionale individuale
ale auditorilor interni, potrivit legii;
g) coordonează activitatea Compartimentului de
monitorizare şi metodologie;
h) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Directorul Direcţiei de audit public intern are
obligaţia să definească modalităţile de organizare şi desfăşurare a
activităţii de consiliere în Carta auditului intern, alături de activităţile
de asigurare.
(4) Directorul Direcţiei de audit public intern
răspunde de organizarea şi desfăşurarea misiunilor de consiliere şi de
resursele necesare pentru desfăşurarea acestor misiuni.
CAPITOLUL XIV
Unitatea de management al proiectelor
ART. 74
Conducerea şi atribuţiile Unităţii de management
al proiectelor
(1) Unitatea de management al proiectelor se
organizează în vederea derulării programelor cu finanţare externă al căror
beneficiar este Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Unitatea de management al proiectelor
funcţionează în subordinea directă a procurorului general al Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi este coordonată de un
manager public sau de un consilier pentru afaceri europene.
(3) Personalul Unităţii de management al proiectelor
are următoarele atribuţii principale, cu excepţia cazurilor în care legea
prevede altfel:
a) coordonează activităţile prin care se realizează
implementarea, din punct de vedere tehnic, a proiectelor cu finanţare
externă;
b) asigură managementul tehnic al proiectelor şi
contractelor aferente, în baza fondurilor transferate de instituţia
finanţatoare, conform acordurilor de finanţare;
c) raportează către instituţiile abilitate datele şi
informaţiile solicitate.
(4) În vederea implementării programelor în termenele
prevăzute, personalul Unităţii de management a proiectelor are următoarele
atribuţii, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel:
a) identifică sursele de finanţare şi elaborează
propunerile de proiecte;
b) întreprinde demersurile pe care le presupune
exerciţiul de programare, în vederea asigurării eligibilităţii proiectelor
propuse;
c) întocmeşte documentele subsecvente aprobării
propunerilor de proiecte;
d) supraveghează îndeplinirea de către prestatorii de
servicii şi furnizorii de produse a obligaţiilor asumate în cadrul
contractelor subsecvente proiectelor;
e) planifică şi răspunde de organizarea, în condiţii
optime, a activităţilor aprobate prin proiecte;
f) întocmeşte documentele de raportare periodică
privind stadiul implementării proiectelor, rapoartele de monitorizare şi de
evaluare a proiectelor, conform procedurilor;
g) asigură schimbul de informaţii privind aspectele
tehnice ale implementării proiectelor cu partenerii;
h) asigură legătura cu celelalte instituţii
beneficiare şi participă la reuniunile interinstituţionale în probleme de
interes comun pentru proiectele cu finanţare externă;
i) participă la reuniunile internaţionale cu
relevanţă pentru obiectul de activitate al Unităţii de management al
proiectelor;
j) asigură participarea la întâlnirile în legătură cu
activitatea de asistenţă financiară a proiectelor cu finanţare externă,
organizate la nivelul conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie;
k) elaborează propunerile de buget privind proiectele
cu finanţare externă nerambursabilă, propunerile privind repartizarea pe
trimestre a sumelor aferente proiectelor bugetare şi propunerile pentru
deschiderea de credite bugetare;
l) întocmeşte documentele privind angajarea,
lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor strict legate de activităţile
prevăzute în calendarul proiectelor în implementare;
m) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de
lege şi regulamente sau stabilite de conducerea Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(5) Coordonatorul Unităţii de management al
proiectelor este abilitat să solicite şi să primească de la Serviciul de
cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe şi
celelalte structuri din cadrul Ministerului Public datele şi informaţiile
necesare îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (4).
TITLUL IV
Organizarea şi funcţionarea parchetelor de pe
lângă curţile de apel, tribunale, tribunale specializate pentru minori şi
familie şi judecătorii
CAPITOLUL I
Parchetele de pe lângă curţile de apel
SECŢIUNEA 1
Structura şi conducerea parchetelor de pe lângă
curţile de apel
ART. 75
Structura parchetelor de pe lângă curţile de apel
(1) Parchetele de pe lângă curţile de apel au
următoarea structură:
A. Secţia de urmărire penală;
B. Secţia judiciară;
C. Departamentul economico-financiar şi
administrativ.
(2) La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
Bucureşti, funcţionează:
A. Secţia de urmărire penală;
B. Secţia de proceduri speciale;
C. Secţia judiciară penală;
D. Secţia judiciară civilă;
E. Departamentul economico-financiar şi
administrativ.
ART. 76
Conducerea parchetelor de pe lângă curţile de apel
(1) Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt
conduse de procurori generali, ajutaţi de 1 - 2 procurori generali adjuncţi,
numărul acestora fiind stabilit prin hotărâre a Consiliului Superior al
Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în funcţie de volumul de activitate.
(2) Procurorul general adjunct ori, după caz,
procurorii generali adjuncţi acţionează şi răspund pentru îndeplinirea
măsurilor dispuse de procurorul general, coordonând şi controlând
activitatea secţiilor ori a altor compartimente ale parchetului ce le-au
fost repartizate. Repartizarea atribuţiilor între procurorii generali
adjuncţi este stabilită prin ordin al procurorului general.
(3) La parchetele de pe lângă curţile de apel unde
există un singur procuror general adjunct, acesta este înlocuitorul de drept
al procurorului general. În perioada absenţei procurorului general sau în
cazul imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de cauza acesteia,
inclusiv revocarea, procurorul general adjunct îl înlocuieşte de drept în
exercitarea atribuţiilor ce îi revin în această calitate, iar în cazul în
care există 2 procurori generali adjuncţi, prin ordin al procurorului
general se va stabili ordinea în care se exercită conducerea parchetului de
pe lângă curtea de apel.
(4) În cazul absenţei sau a imposibilităţii
exercitării funcţiei concomitent de către procurorul general, adjunctul sau
adjuncţii săi, prin ordin al procurorului general, se va stabili ordinea
procurorilor cu alte funcţii de conducere din cadrul parchetului de pe lângă
curtea de apel care preiau atribuţiile specifice acestei funcţii.
(5) În situaţiile prevăzute la alin. (3) şi alin.
(4), procurorul general va delega dreptul de semnătură procurorului general
adjunct sau, după caz, procurorului cu altă funcţie de conducere.
(6) La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
Bucureşti, procurorul general poate fi ajutat de 1 - 3 procurori generali
adjuncţi. Dispoziţiile alin. (2) - (5) se aplică în mod corespunzător.
(7) Secţiile din cadrul parchetelor de pe lângă
curţile de apel sunt conduse de procurori şefi secţie.
ART. 77
Atribuţiile procurorului general
Procurorul general al parchetului de pe lângă curtea
de apel are următoarele atribuţii:
a) organizează, coordonează şi conduce activitatea
parchetului de pe lângă curtea de apel şi a celorlalte parchete din
circumscripţie, potrivit legii şi ordinelor procurorului general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, răspunzând de
îndeplinirea sarcinilor ce îi revin;
b) evaluează anual activitatea parchetelor din
subordine şi prezintă un raport procurorului general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
c) exercită controlul asupra procurorilor de la
parchetele din subordine, direct sau prin procurori anume desemnaţi;
d) conduce activitatea de protecţie a documentelor
clasificate, potrivit legii şi desemnează personalul care desfăşoară
activităţile de gestionare şi de protecţie a documentelor clasificate;
e) elaborează semestrial programul de activitate al
parchetului de pe lângă curtea de apel, asigură şi urmăreşte realizarea
integrală a obiectivelor şi a acţiunilor, în mod corespunzător şi în
termenele stabilite; asigură corelarea programelor de activitate ale
parchetelor din circumscripţie şi aprobă, când este cazul, propunerile de
modificare ori de înlocuire a unor obiective;
f) examinează trimestrial datele statistice şi
operative, în ansamblu şi pe compartimente de muncă, iar semestrial,
analizează cu toţi procurorii rezultatele activităţii în toate
compartimentele, stabilind măsurile necesare înlăturării deficienţelor
constatate, asigură controlul şi răspunde de exactitatea datelor şi
informaţiilor ce se transmit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie;
g) convoacă anual sau ori de câte ori este nevoie
adunarea generală a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă curtea
de apel şi în mod similar, convoacă colegiul de conducere al parchetului de
pe lângă curtea de apel şi prezidează şedinţele acestuia;
h) organizează activitatea de relaţii cu publicul,
conduce compartimentul de informare şi relaţii publice şi desemnează un
purtător de cuvânt; organizează, ori de câte ori este necesar, conferinţe de
presă;
i) reprezintă parchetul de pe lângă curtea de apel în
relaţiile de serviciu cu alte parchete, instituţii şi autorităţi publice,
mass-media, organisme şi organizaţii neguvernamentale;
j) asigură implementarea strategiilor naţionale şi
sectoriale în domeniul justiţiei, precum şi funcţionarea sistemului
informaţional, potrivit metodologiei stabilite prin ordinul procurorului
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
k) exercită atribuţiile prevăzute în Codul penal, în
Codul de procedură penală şi în legi speciale;
l) repartizează procurorilor spre soluţionare
dosarele penale şi celelalte lucrări înregistrate, potrivit dispoziţiilor
art. 18 alin. (3) lit. b), care se aplică în mod corespunzător;
m) organizează, împreună cu procurorul şef secţie
urmărire penală, activitatea de urmărire penală proprie, verifică şi
coordonează activitatea de urmărire penală desfăşurată de către parchetele
de pe lângă tribunale, tribunale specializate pentru minori şi familie şi
judecătorii;
n) dispune măsurile necesare pentru păstrarea în
condiţii de confidenţialitate a Registrului de evidenţă privind metodele
speciale de supraveghere şi cercetare (R-6), a Registrului special privind
măsurile de protecţie a persoanelor vătămate, părţilor civile, martorilor,
investigatorilor sub acoperire, informatorilor şi a colaboratorilor (R-7), a
suporturilor care conţin rezultatul activităţilor de supraveghere tehnică,
precum şi a altor documente care impun păstrarea în astfel de condiţii, fără
să constituie documente clasificate;
o) dispune măsurile care se impun pentru desfăşurarea
activităţii judiciare în condiţii corespunzătoare;
p) evaluează periodic calitatea actelor de urmărire
penală şi a celor privind activitatea judiciară şi, acolo unde se impune,
dispune măsuri urgente pentru înlăturarea deficienţelor constatate;
q) repartizează procurorii pe secţii în funcţie de
necesitatea asigurării funcţionării corespunzătoare a parchetului, precum şi
de pregătirea, aptitudinile şi specializarea acestora;
r) formulează recomandări în vederea numirii în
funcţiile de conducere din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel,
altele decât cele prevăzute de art. 49 alin. (1) din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare şi propune motivat delegarea procurorilor de la
parchetele din circumscripţie, cu consimţământul acestora şi avizul
conducătorilor parchetelor de unde provin, după caz;
s) organizează formarea profesională continuă
descentralizată a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă curtea de
apel, potrivit programului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii;
t) avizează referatul de evaluare a activităţii
procurorului stagiar, în vederea susţinerii examenului de capacitate;
u) asigură încadrarea personalului auxiliar de
specialitate, inclusiv specialişti IT, şi celui conex acestuia, precum şi a
funcţionarilor publici şi personalului contractual, la parchetul de pe lângă
curtea de apel şi la parchetele din circumscripţie;
v) repartizează personalul în cadrul compartimentelor
auxiliare de specialitate;
w) este ordonator secundar de credite şi răspunde de
folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget, de integritatea
bunurilor încredinţate parchetului de pe lângă curtea de apel, de ţinerea la
zi a contabilităţii şi de prezentarea dărilor de seamă contabile asupra
execuţiei bugetare; atribuţiile specifice de ordonator de credite pot fi
delegate persoanelor desemnate în condiţiile legii;
x) coordonează elaborarea proiectului de buget anual
al parchetului de pe lângă curtea de apel, integrarea proiectelor de buget
întocmite de parchetele de pe lângă tribunalele din circumscripţia acestuia,
asigurând transmiterea proiectului către Parchetul de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie şi dispune măsuri în vederea elaborării proiectelor
de buget anual ale parchetelor de pe lângă tribunalele din circumscripţia
parchetului de pe lângă curtea de apel;
y) asigură administrarea corespunzătoare a sediului
parchetului de pe lângă curtea de apel, precum şi a sediilor parchetelor din
circumscripţia acestuia;
z) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
ART. 78
Atribuţiile procurorului general adjunct
Procurorul general adjunct al parchetului de pe lângă
curtea de apel are următoarele atribuţii:
a) asigură îndeplinirea dispoziţiilor procurorului
general al parchetului de pe lângă curtea de apel, coordonează, controlează
şi răspunde de activitatea secţiilor şi a altor compartimente ce i-au fost
repartizate prin ordin al acestuia;
b) prezintă procurorului general al parchetului de pe
lângă curtea de apel obiectivele şi activităţile care apreciază că se impune
să fie incluse în programul de activitate semestrial;
c) coordonează participarea procurorilor de la
parchetele din circumscripţie la şedinţele de judecată, conform competenţei
stabilite prin lege;
d) organizează participarea procurorilor de la
parchetul de pe lângă curtea de apel la şedinţele de judecată, urmăreşte
pregătirea acestora şi organizează şedinţele săptămânale de analiză a
soluţiilor; răspunde de examinarea legalităţii hotărârilor judecătoreşti şi
de declarare a căilor de atac, potrivit legii;
e) asigură studierea practicii instanţelor de
judecată în vederea sesizării cazurilor de aplicare neunitară a legii,
formulând propuneri de promovare a recursului în interesul legii;
f) participă la judecarea unor cauze penale şi civile
atunci când consideră necesar sau din dispoziţia procurorului general al
parchetului de pe lângă curtea de apel;
g) participă la întocmirea lucrărilor de sinteză şi
la efectuarea unor studii la nivelul parchetului de pe lângă curtea de apel
şi analizează activitatea secţiei judiciare;
h) răspunde de activitatea de documentare juridică şi
urmăreşte dotarea şi funcţionarea în bune condiţii a cabinetelor de
documentare;
i) soluţionează dosarele penale şi celelalte lucrări
repartizate de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel;
j) propune tematici pentru formarea profesională
continuă descentralizată a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă
curtea de apel, în raport de problemele de drept sesizate în activitatea
parchetelor din circumscripţie;
k) asigură organizarea corespunzătoare a
concursurilor sau examenelor pentru ocuparea unor funcţii, altele decât cele
de procuror, din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel şi a
parchetelor din circumscripţia acestuia, potrivit legii şi regulamentelor;
din dispoziţia procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de
apel, conduce comisiile de examinare;
l) asigură pregătirea profesională corespunzătoare a
personalului auxiliar de specialitate;
m) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului general al
parchetului de pe lângă curtea de apel ori al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie.
ART. 79
Atribuţiile procurorului şef secţie
(1) Procurorul şef secţie are următoarele atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de
activitatea personalului din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând
procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel măsurile care
se impun pentru desfăşurarea în mod corespunzător a activităţii;
b) repartizează procurorilor spre soluţionare
dosarele penale şi celelalte lucrări înregistrate în secţie, potrivit
dispoziţiilor art. 18 alin. (5) lit. b), care se aplică în mod
corespunzător;
c) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite de procurorul ierarhic superior.
(2) Procurorul şef al Secţiei de urmărire penală
analizează cauzele în care s-a dispus clasarea ori renunţarea la urmărire
penală faţă de inculpaţii arestaţi preventiv.
(3) Procurorul şef al Secţiei judiciare participă la
judecarea unor cauze penale şi civile, potrivit legii.
SECŢIUNEA a 2-a
Secţia de urmărire penală
ART. 80
Atribuţii şi conducere
(1) Procurorii din cadrul Secţiei de urmărire penală
au următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele date prin
lege în competenţa parchetului de pe lângă curtea de apel sau în cauzele
preluate de la parchetele ierarhic inferioare;
b) asigură folosirea mijloacelor tehnice
criminalistice în activitatea de urmărire penală şi îndrumă procurorii
criminalişti de la parchetele subordonate;
c) organizează activitatea de cercetare criminologică
şi de valorificare a rezultatelor acesteia în legătură cu cauzele care
generează şi condiţiile care favorizează săvârşirea de infracţiuni;
d) exercită atribuţiile prevăzute la art. 20 lit. c)
şi d), dacă nu sunt date de procurorul general al parchetului de pe lângă
curtea de apel în competenţa Secţiei judiciare;
e) participă la şedinţele de judecată, în condiţiile
legii;
f) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Secţia de urmărire penală este condusă de un
procuror şef secţie.
SECŢIUNEA a 3-a
Secţia judiciară
ART. 81
Atribuţii şi conducere
(1) Procurorii din cadrul Secţiei judiciare au
următoarele atribuţii:
a) participă la judecarea cauzelor penale şi civile,
potrivit legii;
b) exercită căile de atac împotriva hotărârilor
judecătoreşti pronunţate de curtea de apel, potrivit legii;
c) examinează cazurile de aplicare neunitară a legii
şi fac propuneri motivate pentru promovarea recursului în interesul legii;
d) analizează cauzele în care instanţele
judecătoreşti au pronunţat hotărâri definitive de achitare, restituire sau
trimitere la procuror;
e) exercită atribuţiile prevăzute la art. 20 lit. c)
şi d), din dispoziţia procurorului general al parchetului;
f) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Secţia judiciară este condusă de un procuror şef
secţie.
(3) Secţiei judiciare penale şi Secţiei judiciare
civile de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti li se aplică în
mod corespunzător dispoziţiile alin. (1) şi alin. (2).
SECŢIUNEA a 4-a
Secţia de proceduri speciale
ART. 82
Atribuţii şi conducere
(1) Procurorii din cadrul Secţiei de proceduri
speciale a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti au următoarele
atribuţii:
a) asigură realizarea procedurilor speciale în
conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002
privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare;
b) asigură îndeplinirea procedurilor speciale legale
privind cererile de arestare provizorie în vederea extrădării, de extrădare
pasivă, de transfer al persoanelor condamnate, de preluare a urmăririi
penale şi alte forme de cooperare judiciară internaţională în materie
penală, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 302/2004 privind
cooperarea judiciară internaţională în materie penală, cu modificările şi
completările ulterioare şi convenţiile internaţionale la care România este
parte;
c) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Secţia de proceduri speciale este condusă de un
procuror şef secţie.
SECŢIUNEA a 5-a
Departamentul economico-financiar şi administrativ
ART. 83
Conducerea Departamentului economico-financiar şi
administrativ şi atribuţiile acesteia
(1) Activitatea economico-financiară şi
administrativă din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel este
realizată de Departamentul economico-financiar şi administrativ.
(2) Departamentul economico-financiar şi
administrativ funcţionează în subordinea directă a procurorului general al
parchetului de pe lângă curtea de apel şi este condus de un manager
economic, cu următoarele atribuţii:
a) conduce, organizează şi răspunde de activitatea
personalului din cadrul Departamentului economico-financiar şi
administrativ;
b) conduce, organizează şi răspunde de procesul de
fundamentare, elaborare şi prezentare către conducerea Ministerului Public a
proiectului de buget anual întocmit, la termenele şi în condiţiile prevăzute
de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi
completările ulterioare;
c) urmăreşte şi răspunde de utilizarea eficientă a
fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de
stat sau bugetele fondurilor speciale, precum şi a celor constituite din
veniturile proprii, potrivit legii;
d) asigură şi răspunde de respectarea cadrului
bugetar, aşa cum este definit prin Legea nr. 500/2002 privind finanţele
publice, cu modificările şi completările ulterioare;
e) asigură aplicarea prevederilor legale cu privire
la organizarea şi conducerea contabilităţii şi urmăreşte reflectarea în
evidenţa contabilă a întregului proces al execuţiei bugetului de venituri şi
cheltuieli, înregistrând cronologic şi sistematic toate operaţiunile privind
patrimoniul unităţii;
f) răspunde de organizarea şi conducerea
contabilităţii proprii a parchetului precum şi de întocmirea şi prezentarea
la termenele stabilite a situaţiilor financiare, potrivit normelor şi
reglementărilor contabile aplicabile în vigoare;
g) asigură efectuarea plăţii integrale şi la timp a
drepturilor de natură salarială cuvenite personalului parchetului;
h) urmăreşte, efectuează şi răspunde de execuţia
plăţilor, încasărilor şi decontărilor de orice fel din creditele bugetare;
i) răspunde de îndeplinirea obligaţiilor fiscale
referitoare la taxe şi impozite şi de contribuţia la fondurile speciale;
j) întocmeşte şi depune lunar/anual declaraţiile
privind îndeplinirea obligaţiilor de natură fiscală, potrivit legii, şi
răspunde pentru corecta întocmire a acestora;
k) organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor
din proprietate sau administrare, precum şi a celorlalte bunuri aflate în
patrimoniul său;
l) organizează, îndrumă şi coordonează activităţile
de administrare şi întreţinere-deservire a sediilor, precum şi cele
referitoare la prevenirea şi stingerea incendiilor, şi ia măsuri pentru
asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a
acestor activităţi;
m) răspunde de organizarea şi efectuarea
inventarierii patrimoniului, în condiţiile legii;
n) asigură pregătirea şi perfecţionarea profesională
a personalului din cadrul departamentului, luând măsurile care se impun;
o) asigură condiţiile necesare implementării şi
dezvoltării sistemului propriu de control intern/managerial, potrivit legii;
p) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de
lege şi regulamente sau dispuse de conducerea parchetului de pe lângă curtea
de apel.
(3) Personalul din cadrul Departamentului
economico-financiar şi administrativ exercită, după caz, atribuţiile
prevăzute la art. 57 - 58 şi art. 64 - 71 din prezentul regulament.
CAPITOLUL II
Parchetele de pe lângă tribunale
SECŢIUNEA 1
Structura şi conducerea parchetelor de pe lângă
tribunale
ART. 84
Structura parchetelor de pe lângă tribunale
(1) Parchetele de pe lângă tribunale au următoarea
structură:
A. Secţia de urmărire penală;
B. Secţia judiciară;
C. Departamentul economico-financiar şi
administrativ.
(2) La Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti
funcţionează:
A. Secţia de urmărire penală;
B. Secţia de supraveghere a urmăririi penale;
C. Secţia judiciară penală;
D. Secţia judiciară civilă
E. Departamentul economico-financiar şi
administrativ.
ART. 85
Conducerea parchetelor de pe lângă tribunale
(1) Parchetele de pe lângă tribunale sunt conduse de
prim-procurori, ajutaţi de 1 - 2 prim-procurori adjuncţi, în funcţie de
volumul de activitate.
(2) Prim-procurorul adjunct ori, după caz,
prim-procurorii adjuncţi acţionează şi răspund pentru îndeplinirea măsurilor
dispuse de prim-procuror, coordonând şi controlând activitatea secţiilor ori
a altor compartimente ale parchetului ce le-au fost repartizate.
Repartizarea atribuţiilor între prim-procurorii adjuncţi este stabilită prin
ordin al prim-procurorului.
(3) La parchetele de pe lângă tribunale unde există
un singur prim-procuror adjunct, acesta este înlocuitorul de drept al
prim-procurorului. În perioada absenţei prim-procurorului sau în cazul
imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de cauza acesteia, inclusiv
revocarea, prim-procurorul adjunct îl înlocuieşte de drept în exercitarea
atribuţiilor ce îi revin în această calitate, iar în cazul în care există 2
prim-procurori adjuncţi, prin ordin al procurorului general al parchetului
de pe lângă curtea de apel, se va stabili ordinea în care se exercită
conducerea parchetului respectiv.
(4) În cazul absenţei sau a imposibilităţii
exercitării funcţiei concomitent de către prim-procuror, adjunctul sau
adjuncţii săi, prin ordin al procurorului general al parchetului de pe lângă
curtea de apel, se va stabili ordinea procurorilor cu alte funcţii de
conducere din parchetul respectiv care preiau atribuţiile specifice.
(5) În situaţiile prevăzute la alin. (3) şi alin.
(4), prim-procurorul va delega dreptul de semnătură prim-procurorului
adjunct sau, după caz, procurorului cu altă funcţie de conducere.
(6) La Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti,
prim-procurorul poate fi ajutat de 1 - 3 prim-procurori adjuncţi.
Dispoziţiile alin. (2) - (5) se aplică în mod corespunzător.
(7) Secţiile din cadrul parchetelor de pe lângă
tribunale sunt conduse de procurori şefi secţie.
ART. 86
Atribuţiile prim-procurorului
Prim-procurorul parchetului de pe lângă tribunal are
următoarele atribuţii:
a) organizează şi conduce întreaga activitate a
parchetului, potrivit legii şi ordinelor procurorului general al Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, răspunzând de îndeplinirea
sarcinilor ce revin unităţii; coordonează activitatea parchetelor din
circumscripţie;
b) conduce activitatea de protecţie a documentelor
clasificate, potrivit legii şi desemnează personalul care desfăşoară
activităţile de gestionare şi de protecţie a documentelor clasificate;
c) elaborează semestrial programul de activitate al
parchetului de pe lângă tribunal, asigură şi urmăreşte realizarea integrală
a obiectivelor şi a acţiunilor, în mod corespunzător şi în termenele
stabilite; asigură corelarea programelor de activitate ale parchetelor din
circumscripţie şi aprobă, când este cazul, propunerile de modificare ori de
înlocuire a unor obiective;
d) examinează trimestrial datele statistice şi
operative, în ansamblu şi pe compartimente de muncă, iar semestrial,
analizează cu toţi procurorii rezultatele activităţii în toate
compartimentele, stabilind măsurile necesare înlăturării deficienţelor
constatate;
e) asigură controlul şi răspunde de exactitatea
datelor şi informaţiilor ce se transmit Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie;
f) convoacă colegiul de conducere al parchetului de
pe lângă tribunal şi prezidează şedinţele acestuia;
g) convoacă anual sau ori de câte ori este nevoie
adunarea generală a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă
tribunal;
h) conduce compartimentul de informare şi relaţii
publice şi desemnează un purtător de cuvânt; organizează periodic conferinţe
de presă;
i) reprezintă parchetul de pe lângă tribunal în
relaţiile de serviciu cu alte parchete, instituţii şi autorităţi publice,
mass-media, organisme şi organizaţii neguvernamentale;
j) asigură implementarea strategiilor naţionale şi
sectoriale în domeniul justiţiei;
k) exercită atribuţiile prevăzute în Codul penal, în
Codul de procedură penală şi în legi speciale;
l) repartizează procurorilor spre soluţionare
dosarele penale şi celelalte lucrări înregistrate, potrivit dispoziţiilor
art. 18 alin. (3) lit. b), care se aplică în mod corespunzător;
m) organizează, împreună cu procurorul şef secţie
urmărire penală, activitatea de urmărire penală proprie, verifică şi
coordonează activitatea de urmărire penală desfăşurată de către parchetele
de pe lângă judecătorii, din circumscripţia teritorială;
n) dispune măsurile necesare pentru păstrarea în
condiţii de confidenţialitate a Registrului de evidenţă privind metodele
speciale de supraveghere şi cercetare (R-6), a Registrului special privind
măsurile de protecţie a persoanelor vătămate, părţilor civile, martorilor,
investigatorilor sub acoperire, informatorilor şi a colaboratorilor (R-7), a
suporturilor care conţin rezultatul activităţilor de supraveghere tehnică,
precum şi a altor documente care impun păstrarea în astfel de condiţii, fără
să constituie documente clasificate;
o) dispune măsurile care se impun pentru desfăşurarea
activităţii judiciare în condiţii corespunzătoare;
p) evaluează periodic calitatea actelor de urmărire
penală şi a actelor privind activitatea judiciară şi, acolo unde se impune,
dispune măsuri urgente pentru înlăturarea deficienţelor constatate;
q) organizează activitatea de relaţii cu publicul;
r) organizează formarea profesională continuă
descentralizată a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă tribunal,
potrivit programului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii;
s) formulează recomandări în vederea numirii în
funcţii de conducere din cadrul parchetului de pe lângă tribunal, altele
decât cele prevăzute în art. 49 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind
statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare;
t) repartizează personalul în cadrul compartimentelor
auxiliare de specialitate;
u) asigură organizarea judicioasă a muncii şi
folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale;
v) este ordonator terţiar de credite şi răspunde de
folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget, de integritatea
bunurilor încredinţate parchetului de pe lângă tribunal, de ţinerea la zi a
contabilităţii şi de prezentarea dărilor de seamă contabile asupra execuţiei
bugetare; atribuţiile specifice de ordonator de credite pot fi delegate
persoanelor desemnate în condiţiile legii;
w) coordonează elaborarea proiectului de buget anual
al parchetului de pe lângă tribunal, precum şi al parchetelor din
circumscripţie, asigurând transmiterea acestuia către parchetul de pe lângă
curtea de apel;
x) asigură administrarea corespunzătoare a sediului
parchetului unde funcţionează, precum şi a parchetelor din circumscripţie;
y) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
ART. 87
Atribuţiile prim-procurorului adjunct
Prim-procurorul adjunct are următoarele atribuţii:
a) asigură îndeplinirea dispoziţiilor
prim-procurorului parchetului, coordonând şi controlând activitatea
secţiilor şi a altor compartimente, care i-au fost repartizate;
b) prezintă prim-procurorului obiectivele şi
activităţile care apreciază că se impune să fie incluse în programul de
activitate semestrial;
c) organizează activitatea judiciară la parchetele
subordonate şi coordonează participarea procurorilor de la aceste parchete
la şedinţele de judecată, conform competenţei stabilite prin lege;
d) organizează participarea procurorilor de la
parchetul de pe lângă tribunal la şedinţele de judecată, împreună cu
procurorul şef al secţiei judiciare, urmăreşte pregătirea procurorilor
pentru acestea şi organizează şedinţele săptămânale de analiză a soluţiilor;
răspunde de examinarea legalităţii hotărârilor judecătoreşti şi de
declararea căilor de atac, potrivit legii;
e) asigură studierea practicii instanţelor de
judecată în vederea sesizării cazurilor de aplicare neunitară a legii,
formulând propuneri de promovare a recursului în interesul legii;
f) participă la judecarea unor cauze penale şi civile
atunci când consideră necesar sau din dispoziţia prim-procurorului;
g) participă la întocmirea lucrărilor de sinteză şi
la efectuarea unor studii la nivelul parchetului de pe lângă tribunal şi
analizează, când este cazul, activitatea secţiei judiciare;
h) răspunde de activitatea de documentare juridică;
i) soluţionează dosarele penale şi celelalte lucrări
repartizate de prim-procurorul parchetului;
j) dispune măsuri pentru studierea şi rezolvarea
problemelor de drept constatate în activitatea parchetelor din
circumscripţie, cu sprijinul compartimentului de specialitate din cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi propune
tematici pentru formarea profesională continuă descentralizată a
procurorilor;
k) asigură pregătirea corespunzătoare a personalului
auxiliar de specialitate;
l) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
ART. 88
Atribuţiile procurorului şef secţie
(1) Procurorul şef secţie are următoarele atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de
activitatea personalului din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând
prim-procurorului parchetului de pe lângă tribunal măsurile care se impun
pentru desfăşurarea în mod corespunzător a activităţii;
b) repartizează procurorilor spre soluţionare
dosarele penale şi celelalte lucrări înregistrate în secţie, potrivit
dispoziţiilor art. 18 alin. (5) lit. b), care se aplică în mod
corespunzător;
c) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Procurorul şef al Secţiei de urmărire penală
analizează cauzele în care s-a dispus clasarea ori renunţarea la urmărire
penală faţă de inculpaţii arestaţi preventiv.
(3) Procurorul şef al Secţiei judiciare participă la
judecarea unor cauze penale şi civile, potrivit legii.
SECŢIUNEA a 2-a
Secţia de urmărire penală
ART. 89
Atribuţii şi conducere
(1) Procurorii din cadrul Secţiei de urmărire penală
au următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele date prin
lege în competenţa parchetului de pe lângă tribunal ori preluate de la
parchetele ierarhic inferioare;
b) supraveghează activitatea organelor de cercetare
penală în cauzele date prin lege în competenţa parchetului de pe lângă
tribunal şi dispune măsurile necesare desfăşurării corespunzătoare a acestei
activităţi;
c) ţin evidenţa cauzelor prevăzute la lit. b) în care
s-a dispus începerea urmăririi penale, dispunând măsuri în vederea
soluţionării operative şi temeinice a acestora;
d) asigură folosirea mijloacelor tehnice
criminalistice în activitatea de urmărire penală, coordonează şi controlează
activitatea tehnicianului criminalist;
e) organizează activitatea de cercetare criminologică
şi de valorificare a rezultatelor acestora în legătură cu cauzele care
generează şi condiţiile care favorizează săvârşirea de infracţiuni;
f) exercită atribuţiile prevăzute la art. 20 lit. c)
şi d), dacă nu sunt date de prim-procurorul parchetului în competenţa
Secţiei judiciare;
g) participă la şedinţele de judecată, în condiţiile
legii;
h) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Secţia de urmărire penală este condusă de un
procuror şef secţie.
SECŢIUNEA a 3-a
Secţia judiciară
ART. 90
Atribuţii şi conducere
(1) Procurorii din cadrul Secţiei judiciare au
următoarele atribuţii:
a) participă la judecarea cauzelor penale şi civile,
potrivit legii;
b) exercită căile de atac împotriva hotărârilor
judecătoreşti pronunţate de tribunal, potrivit legii;
c) identifică cazurile de aplicare neunitară a legii
şi fac propuneri motivate pentru promovarea recursului în interesul legii;
d) analizează cauzele în care instanţele
judecătoreşti au pronunţat hotărâri definitive de achitare, restituire sau
trimitere la procuror;
e) exercită atribuţiile prevăzute la art. 20 lit. c)
şi d), din dispoziţia procurorului general al parchetului;
f) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Secţia judiciară este condusă de un procuror şef
secţie.
(3) La Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti
secţiei judiciare penale şi secţiei judiciare civile li se aplică, în mod
corespunzător, dispoziţiile alin. (1) lit. a) - e) şi alin. (2).
SECŢIUNEA a 4-a
Secţia de supraveghere a urmăririi penale
ART. 91
Atribuţii şi conducere
(1) Procurorii de la Secţia de supraveghere a
urmăririi penale din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au
următoarele atribuţii:
a) supraveghează activitatea organelor de cercetare
penală în cauzele date prin lege în competenţa parchetului de pe lângă
tribunal şi dispune măsurile necesare desfăşurării corespunzătoare a acestei
activităţi;
b) ţin evidenţa cauzelor prevăzute la lit. a) în care
s-a dispus începerea urmăririi penale, dispunând măsuri în vederea
soluţionării operative şi temeinice a acestora;
c) asigură folosirea mijloacelor tehnice din dotare;
d) exercită atribuţiile prevăzute la art. 20 lit. c)
şi d) în cauzele de competenţă proprie, dacă nu sunt date de procurorul
general al parchetului în competenţa Secţiei judiciare;
e) participă la şedinţele de judecată, în condiţiile
legii;
f) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Secţia de supraveghere a urmăririi penale este
condusă de un procuror şef secţie.
SECŢIUNEA a 5-a
Departamentul economico-financiar şi administrativ
ART. 92
Atribuţii şi conducere
(1) Activitatea economico-financiară şi
administrativă din cadrul parchetelor de pe lângă tribunale este realizată
de Departamentul economico-financiar şi administrativ.
(2) Departamentul economico-financiar şi
administrativ funcţionează în subordinea directă a prim-procurorului
parchetului de pe lângă tribunal şi este condus de un manager economic cu
atribuţiile prevăzute la art. 83 alin. (2) din prezentul regulament.
(3) Personalul din cadrul Departamentului
economico-financiar şi administrativ exercită, după caz, atribuţiile
prevăzute la art. 57 - 58 şi art. 64 - 71 din prezentul regulament.
SECŢIUNEA a 6-a
Parchetele de pe lângă tribunalele specializate
pentru minori şi familie
ART. 93
Conducerea şi atribuţiile
(1) Dispoziţiile art. 85 alin. (1), (4) şi (5) din
prezentul regulament privind conducerea parchetelor de pe lângă tribunale se
aplică în mod corespunzător şi parchetelor de pe lângă tribunalele
specializate pentru minori şi familie.
(2) Prim-procurorul parchetului de pe lângă
tribunalul specializat pentru minori şi familie exercită, după caz,
atribuţiile prevăzute de art. 86 din prezentul regulament.
(3) Activitatea economico-financiară a parchetelor de
pe lângă tribunalele specializate pentru minori şi familie este realizată de
parchetele de pe lângă tribunale în circumscripţia cărora îşi desfăşoară
activitatea.
CAPITOLUL III
Parchetele de pe lângă judecătorii
SECŢIUNEA 1
Conducerea parchetelor de pe lângă judecătorii şi
atribuţiile acesteia
ART. 94
Conducerea parchetelor de pe lângă judecătorii
(1) Parchetele de pe lângă judecătorii sunt conduse
de prim-procurori, care, în funcţie de volumul de activitate, pot fi ajutaţi
de prim-procurori adjuncţi.
(2) Prim-procurorul adjunct acţionează şi răspunde
pentru îndeplinire măsurilor dispuse de prim-procuror, coordonând şi
controlând activitatea compartimentelor parchetului ce i-au fost
repartizate.
(3) În perioada absenţei prim-procurorului sau în
cazul imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de cauza acesteia,
inclusiv revocarea, prim-procurorul adjunct îl înlocuieşte de drept în
exercitarea atribuţiilor ce îi revin. În cazul în care nu există funcţia de
prim-procuror adjunct, prim-procurorul parchetului de pe lângă tribunal va
desemna un înlocuitor, cu acordul acestuia, urmând să-i confirme actele
procedurale.
(4) În situaţia prevăzută la alin. (3), excluzând
cazul revocării, prim-procurorul va delega dreptul de semnătură
prim-procurorului adjunct sau, după caz, înlocuitorului desemnat.
ART. 95
Atribuţiile prim-procurorului
Prim-procurorul parchetului de pe lângă judecătorie
are următoarele atribuţii:
a) organizează, coordonează şi exercită controlul
asupra personalului din subordine, în vederea îndeplinirii în mod
corespunzător a sarcinilor de serviciu;
b) repartizează procurorii pe activităţi în cadrul
parchetului, în funcţie de necesitatea asigurării funcţionării
corespunzătoare a parchetului, precum şi de pregătirea, aptitudinile şi
specializarea acestora;
c) desemnează persoanele care desfăşoară activităţile
de gestionare şi protecţie a documentelor clasificate;
d) organizează pregătirea şi perfecţionarea
profesională a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă judecătorie,
potrivit programului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii;
e) conduce compartimentul de informare şi relaţii
publice şi desemnează un purtător de cuvânt; organizează, ori de câte ori
este necesar, conferinţe de presă;
f) asigură implementarea strategiilor naţionale şi
sectoriale în domeniul justiţiei;
g) exercită atribuţiile prevăzute în Codul penal, în
Codul de procedură penală şi în legi speciale;
h) repartizează procurorilor spre soluţionare
dosarele penale şi celelalte lucrări de competenţa parchetului de pe lângă
judecătorie potrivit dispoziţiilor art. 18 alin. (3) lit. b), care se aplică
în mod corespunzător;
i) dispune măsurile necesare pentru păstrarea în
condiţii de confidenţialitate a Registrului de evidenţă privind metodele
speciale de supraveghere şi cercetare (R-6), a Registrului special privind
măsurile de protecţie a persoanelor vătămate, părţilor civile, martorilor,
investigatorilor sub acoperire, informatorilor şi a colaboratorilor (R-7), a
suporturilor care conţin rezultatul activităţilor de supraveghere tehnică,
precum şi a altor documente care impun păstrarea în astfel de condiţii, fără
să constituie documente clasificate;
j) dispune măsurile necesare pentru desfăşurarea în
condiţii corespunzătoare a activităţii judiciare;
k) organizează şi participă la şedinţele de analiză a
hotărârilor judecătoreşti pronunţate de judecătorie;
l) evaluează periodic calitatea actelor de urmărire
penală şi a celor privind activitatea judiciară şi, acolo unde se impune,
dispune măsuri urgente pentru înlăturarea deficienţelor constatate;
m) organizează activitatea de relaţii cu publicul;
n) conduce activitatea de protecţie a documentelor
clasificate, potrivit legii;
o) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite de procurorul ierarhic superior.
ART. 96
Atribuţiile prim-procurorului adjunct
Prim-procurorul adjunct al parchetului de pe lângă
judecătorie are următoarele atribuţii:
a) asigură îndeplinirea dispoziţiilor
prim-procurorului parchetului, coordonează, controlează şi răspunde de
activitatea compartimentelor ce i-au fost repartizate;
b) prezintă prim-procurorului obiectivele şi
activităţile care apreciază că se impune să fie incluse în programul de
activitate semestrial;
c) coordonează participarea procurorilor la şedinţele
de judecată, conform competenţei stabilite prin lege;
d) organizează şedinţele săptămânale de analiză a
soluţiilor şi răspunde de examinarea legalităţii hotărârilor judecătoreşti
şi de declararea căilor de atac, potrivit legii;
e) asigură studierea practicii instanţelor de
judecată în vederea sesizării cazurilor de aplicare neunitară a legii,
formulând propuneri de promovare a recursului în interesul legii;
f) participă la judecarea unor cauze penale şi
civile, potrivit legii;
g) soluţionează dosarele penale şi celelalte lucrări
repartizate de prim-procurorul parchetului;
h) coordonează activitatea de instruire şi de
perfecţionare profesională a procurorilor stagiari;
i) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite de procurorul ierarhic superior.
SECŢIUNEA a 2-a
Atribuţiile parchetelor de pe lângă judecătorii
ART. 97
Atribuţii
Procurorii din cadrul parchetelor de pe lângă
judecătorii au următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele date prin
lege în competenţa parchetelor de pe lângă judecătorii;
b) exercită supravegherea activităţii de urmărire
penală efectuate de organele de cercetare penală, potrivit legii;
c) ţin evidenţa cauzelor prevăzute la lit. b) în care
s-a dispus începerea urmăririi penale, dispunând măsuri în vederea
soluţionării operative şi temeinice a acestora;
d) asigură folosirea mijloacelor tehnice
criminalistice în activitatea de urmărire penală;
e) soluţionează plângerile împotriva măsurilor şi
actelor de urmărire penală în cauzele în care se exercită supravegherea
activităţii de urmărire penală şi rezolvă conflictele de competenţă între
organele de cercetare penală, potrivit legii;
f) urmăresc modul de apărare a drepturilor şi
intereselor minorilor, precum şi ale persoanelor puse sub interdicţie, de
către instituţiile şi organele abilitate;
g) participă la judecarea cauzelor penale şi civile,
potrivit legii;
h) exercită căile de atac împotriva hotărârilor
pronunţate de judecătorie;
i) exercită acţiunea civilă în cazurile prevăzute de
lege;
j) examinează, din oficiu, la cererea persoanelor
interesate ori din dispoziţia conducerii parchetului ori a parchetelor
ierarhic superioare, hotărârile judecătoreşti definitive şi, după caz,
irevocabile, identifică situaţii de aplicare neunitară a legii şi fac
propuneri pentru promovarea recursului în interesul legii;
k) realizează activităţile prevăzute de lege ori de
alte acte normative privind pregătirea procurorilor stagiari, precum şi cele
de perfecţionare profesională a personalului;
l) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite de procurorul ierarhic superior.
TITLUL V
Organizarea şi funcţionarea parchetelor militare
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
ART. 98
Organizare şi funcţionare
(1) Pe lângă fiecare instanţă militară, funcţionează
un parchet militar. Astfel, pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti,
funcţionează Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel
Bucureşti, pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti funcţionează Parchetul
Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, pe lângă Tribunalul
Militar Iaşi funcţionează Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar
Iaşi, pe lângă Tribunalul Militar Cluj funcţionează Parchetul Militar de pe
lângă Tribunalul Militar Cluj, iar pe lângă Tribunalul Militar Timişoara
funcţionează Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timişoara.
(2) Parchetele militare prevăzute la alin. (1) au,
fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.
(3) În cadrul acestora, pentru desfăşurarea
corespunzătoare a activităţii, funcţionează şi personal militar şi civil,
angajat al Ministerului Apărării Naţionale.
ART. 99
Atribuţii generale
(1) Parchetele militare exercită atribuţiile
specifice competenţei stabilite prin lege.
(2) Parchetele militare efectuează urmărirea penală
în cauzele privind fapte penale comise de militari români dislocaţi pe
teritoriul altor state, în cadrul unor forţe multinaţionale, în condiţiile
în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului
primitor poate fi exercitată jurisdicţia română.
(3) Parchetele militare dispun de organe de cercetare
penală speciale puse în serviciul lor, a căror activitate o conduc şi
controlează, potrivit legii.
CAPITOLUL II
Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de
Apel Bucureşti
SECŢIUNEA 1
Structura şi conducerea Parchetului Militar de pe
lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti
ART. 100
Structura
În cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea
Militară de Apel Bucureşti funcţionează:
A. Secţia de urmărire penală;
B. Secţia judiciară;
C. Compartimentul de documente clasificate.
ART. 101
Conducerea
(1) Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de
Apel Bucureşti este condus de un procuror general militar, ajutat de un
procuror general militar adjunct.
(2) Dispoziţiile art. 76 alin. (2) - (5) din
prezentul regulament se aplică în mod corespunzător.
(3) Secţiile din cadrul Parchetului Militar de pe
lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti sunt conduse de procurori militari
şefi secţie.
ART. 102
Atribuţiile procurorului general militar
Procurorul general militar al Parchetului Militar de
pe lângă Curtea Militară de Apel are următoarele atribuţii:
a) organizează, coordonează şi conduce activitatea
personalului din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de
Apel şi a celorlalte parchete militare din circumscripţie, potrivit legii şi
ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, răspunzând de îndeplinirea sarcinilor ce revin
unităţii;
b) organizează, coordonează şi exercită controlul la
secţiile şi Compartimentul de documente clasificate din cadrul Parchetului
Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti şi din celelalte
parchete militare, potrivit legii;
c) urmăreşte şi controlează, direct sau prin
procurori anume desemnaţi, modul în care procurorii militari şi celelalte
categorii de personal îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu, potrivit
legii;
d) elaborează semestrial programul de activitate al
Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, asigură
corelarea programelor de activitate ale parchetelor militare din subordine
şi aprobă, când este cazul, propunerile de modificare ori de înlocuire a
unor obiective;
e) examinează trimestrial datele statistice şi
operative, în ansamblu şi pe structuri, iar semestrial, analizează cu toţi
procurorii militari activitatea Parchetului Militar de pe lângă Curtea
Militară de Apel Bucureşti, stabilind măsurile necesare înlăturării
deficienţelor constatate;
f) evaluează anual activitatea parchetelor militare
din subordine şi prezintă un raport procurorului general al Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
g) asigură controlul şi răspunde de exactitatea
datelor şi informaţiilor ce se transmit Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie;
h) dispune convocarea colegiului de conducere al
Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti şi
prezidează şedinţele acestuia, convoacă anual sau ori de câte ori este
nevoie adunarea generală a procurorilor militari din cadrul Parchetului
Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti;
i) conduce compartimentul de informare şi relaţii
publice şi desemnează un purtător de cuvânt; organizează, ori de câte ori
este necesar, conferinţe de presă;
j) reprezintă unitatea în relaţiile de serviciu cu
alte parchete, instituţii şi autorităţi publice, mass-media, organisme şi
organizaţii neguvernamentale;
k) asigură implementarea strategiilor naţionale şi
sectoriale în domeniul justiţiei, precum şi funcţionarea sistemului
informaţional, potrivit metodologiei stabilite prin ordinul procurorului
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
l) atribuţii prevăzute în Codul penal, în Codul de
procedură penală şi în legi speciale;
m) repartizează procurorilor spre soluţionare
dosarele penale şi celelalte lucrări înregistrate, potrivit dispoziţiilor
art. 18 alin. (3) lit. b), care se aplică în mod corespunzător;
n) organizează împreună cu procurorul militar şef
secţie activitatea de urmărire penală proprie, precum şi pe aceea
desfăşurată de către parchetele militare de pe lângă tribunalele militare;
o) dispune măsurile necesare pentru păstrarea în
condiţii de confidenţialitate a Registrului de evidenţă privind metodele
speciale de supraveghere şi cercetare (R-6), a Registrului special privind
măsurile de protecţie a persoanelor vătămate, părţilor civile, martorilor,
investigatorilor sub acoperire, informatorilor şi a colaboratorilor (R-7), a
suporturilor care conţin rezultatul activităţilor de supraveghere tehnică,
precum şi a altor documente care impun păstrarea în astfel de condiţii, fără
să constituie documente clasificate;
p) dispune măsurile care se impun pentru desfăşurarea
activităţii judiciare în condiţii corespunzătoare şi participă la şedinţele
de analiză a soluţiilor pronunţate de Curtea Militară de Apel Bucureşti;
q) evaluează periodic calitatea actelor de urmărire
penală şi a celor privind activitatea judiciară şi, acolo unde se impune,
dispune măsuri urgente pentru înlăturarea deficienţelor constatate;
r) organizează activitatea de relaţii cu publicul;
s) repartizează procurorii militari pe secţii sau
alte compartimente de activitate, în funcţie de pregătirea, specializarea,
aptitudinile acestora, precum şi de necesitatea asigurării funcţionării
corespunzătoare a parchetului militar;
t) formulează recomandări în vederea numirii în
funcţiile de conducere din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea
Militară de Apel Bucureşti, altele decât cele prevăzute de art. 49 alin. (1)
din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi propune motivat
delegarea procurorilor militari, în condiţiile legii;
u) organizează formarea profesională continuă
descentralizată a procurorilor militari din cadrul Parchetului Militar de pe
lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, potrivit programului aprobat de
Consiliul Superior al Magistraturii;
v) repartizează personalul în cadrul compartimentelor
auxiliare de specialitate şi exercită alte atribuţii privind personalul
auxiliar de specialitate, conform legii;
w) face propuneri pentru elaborarea proiectului de
buget anual al parchetelor militare şi asigură transmiterea acestora la
Secţia parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie;
x) asigură administrarea corespunzătoare a sediului
Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti;
y) conduce activitatea de protecţie a documentelor
clasificate, potrivit legii şi desemnează personalul care desfăşoară
activităţile de gestionare şi de protecţie a documentelor clasificate;
z) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului militar şef al
Secţiei parchetelor militare ori a procurorului general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
ART. 103
Atribuţiile procurorului general militar adjunct
Procurorul general militar adjunct al Parchetului
Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti are următoarele
atribuţii:
a) asigură îndeplinirea ordinelor şi dispoziţiilor
procurorului general militar, coordonează, controlează şi răspunde de
activitatea structurilor din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea
Militară de Apel Bucureşti, ce i-au fost repartizate prin ordin al acestuia;
b) prezintă procurorului general militar obiectivele
şi activităţile care apreciază că se impun să fie incluse în programul de
activitate semestrial;
c) coordonează participarea procurorilor militari de
la parchetele militare subordonate la şedinţele de judecată;
d) organizează participarea procurorilor militari din
cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti la
şedinţele de judecată şi urmăreşte pregătirea acestora pentru şedinţele de
judecată;
e) organizează şedinţe săptămânale de analiză a
soluţiilor şi răspunde de examinarea legalităţii hotărârilor judecătoreşti
şi de declararea căilor de atac, potrivit legii;
f) asigură studierea practicii instanţelor militare
de judecată în vederea sesizării cazurilor de aplicare neunitară a legii,
formulând propuneri de promovare a recursului în interesul legii;
g) răspunde de activitatea de documentare juridică şi
urmăreşte funcţionarea în bune condiţii a cabinetelor de documentare;
h) participă la judecarea unor cauze atunci când
consideră necesar sau din dispoziţia procurorului general militar;
i) participă la întocmirea lucrărilor de sinteză şi
la efectuarea unor studii la nivelul Parchetului Militar de pe lângă Curtea
Militară de Apel Bucureşti şi analizează activitatea Secţiei judiciare;
j) soluţionează dosarele penale şi celelalte lucrări
repartizate de procurorul general militar;
k) propune tematici pentru formarea profesională
continuă descentralizată a procurorilor din cadrul Parchetului Militar de pe
lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, în raport de problemele de drept
sesizate în activitatea parchetelor militare din circumscripţie;
l) coordonează organizarea, potrivit legii şi
regulamentelor, a concursurilor sau examenelor pentru ocuparea unor posturi
vacante de personal auxiliar de specialitate din cadrul Parchetului Militar
de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti şi al parchetelor militare din
circumscripţia acestuia, respectiv pentru promovarea personalului auxiliar
de specialitate în funcţii de execuţie sau de conducere la aceste parchete
militare;
m) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
ART. 104
Atribuţiile procurorului militar şef secţie
(1) Procurorul militar şef secţie are următoarele
atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de
activitatea personalului din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând
procurorului general militar măsurile care se impun pentru desfăşurarea în
mod corespunzător a activităţii;
b) repartizează procurorilor militari spre
soluţionare dosarele penale şi celelalte lucrări înregistrate în secţie,
potrivit dispoziţiilor art. 18 alin. (5) lit. b), care se aplică în mod
corespunzător;
c) soluţionează dosarele penale, plângerile şi
celelalte lucrări ce i-au fost repartizate;
d) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Procurorul militar şef al Secţiei de urmărire
penală analizează cauzele în care s-a dispus clasarea ori renunţarea la
urmărire penală faţă de inculpaţii arestaţi preventiv.
(3) Procurorul militar şef al Secţiei judiciare
participă la judecarea unor cauze penale potrivit legii.
SECŢIUNEA a 2-a
Secţia de urmărire penală
ART. 105
Atribuţii
Procurorii militari din cadrul Secţiei de urmărire
penală a Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti
exercită în mod corespunzător, potrivit competenţei stabilite prin lege,
atribuţiile prevăzute la art. 80 alin. (1) din prezentul regulament.
SECŢIUNEA a 3-a
Secţia judiciară
ART. 106
Atribuţii
Procurorii militari din cadrul Secţiei judiciare a
Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti exercită
în mod corespunzător, potrivit competenţei stabilite prin lege, atribuţiile
prevăzute la art. 81 alin. (1) din prezentul regulament.
SECŢIUNEA a 4-a
Compartimentul de documente clasificate
ART. 107
Atribuţii şi conducere
(1) Personalul Compartimentului de documente
clasificate are următoarele atribuţii:
a) asigură evidenţa, prelucrarea, procesarea,
păstrarea, manipularea, multiplicarea, transmiterea, distrugerea,
inventarierea anuală, arhivarea şi clasarea în mape/dosare a documentelor
clasificate;
b) execută măsurile dispuse de procurorul general
militar şi de funcţionarul de securitate sub toate componentele de protecţie
a informaţiilor clasificate şi ţine evidenţa lucrărilor întocmite.
c) informează ierarhic cu privire la
vulnerabilităţile şi riscurile identificate în domeniul protecţiei
informaţiilor clasificate şi sesizează incidentele de securitate;
d) îndrumă personalul din structurile similare ale
parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare cu privire la modul de
aplicare a măsurilor de protecţie a informaţiilor clasificate;
e) îndeplineşte orice alte activităţi specifice
protecţiei documentelor clasificate, potrivit prevederilor legale în
vigoare.
(2) Compartimentul de documente clasificate este
condus de un procuror militar şef birou, subordonat direct procurorului
militar general al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară
Bucureşti.
CAPITOLUL III
Parchetele militare de pe lângă tribunalele
militare
SECŢIUNEA 1
Structura şi conducerea parchetelor militare de pe
lângă tribunalele militare
ART. 108
Structura
În cadrul parchetelor militare de pe lângă
tribunalele militare funcţionează:
A. Secţia de urmărire penală;
B. Secţia judiciară;
C. Compartimentul de documente clasificate.
ART. 109
Conducerea
(1) Parchetele militare de pe lângă tribunalele
militare sunt conduse de un prim-procuror militar, ajutat de un
prim-procuror militar adjunct.
(2) Dispoziţiile art. 85 alin. (2) - (5) din
prezentul regulament se aplică în mod corespunzător.
(3) Secţiile din cadrul parchetelor militare de pe
lângă tribunalele militare sunt conduse de procurori şefi secţie.
ART. 110
Atribuţiile prim-procurorului militar
Prim-procurorul militar al parchetelor militare de pe
lângă tribunalele militare are următoarele atribuţii:
a) organizează, coordonează şi conduce activitatea
parchetului militar de pe lângă tribunalul militar, potrivit legii şi
ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, răspunzând de îndeplinirea sarcinilor ce îi revin;
b) elaborează semestrial programul de activitate al
parchetului militar pe care îl conduce, asigură şi urmăreşte realizarea
integrală a obiectivelor şi a acţiunilor în termenele prevăzute;
c) examinează trimestrial datele statistice şi
operative în ansamblu şi pe structuri, iar semestrial analizează cu toţi
procurorii militari rezultatele activităţii parchetului militar pe care îl
conduce, stabilind măsurile necesare înlăturării lipsurilor;
d) dispune convocarea colegiului de conducere al
parchetului militar de pe lângă tribunalul militar şi prezidează şedinţele
acestuia;
e) convoacă anual sau ori de câte ori este nevoie
adunarea generală a procurorilor militari din cadrul parchetului militar pe
care îl conduce;
f) asigură controlul şi răspunde de exactitatea
datelor şi informaţiilor ce se transmit Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie;
g) conduce compartimentul de informare şi relaţii
publice şi desemnează un purtător de cuvânt; organizează, ori de câte ori
este necesar, conferinţe de presă;
h) reprezintă parchetul militar de pe lângă
tribunalul militar în relaţiile de serviciu cu alte parchete, instituţii şi
autorităţi publice, mass-media, organisme şi organizaţii neguvernamentale;
i) atribuţii prevăzute în Codul penal, în Codul de
procedură penală şi în legi speciale;
j) repartizează procurorilor militari spre
soluţionare dosarele penale şi celelalte lucrări înregistrate, potrivit
dispoziţiilor art. 18 alin. (3) lit. b), care se aplică în mod
corespunzător;
k) organizează, împreună cu procurorul militar şef
secţie urmărire penală, activitatea de urmărire penală proprie;
l) dispune măsurile necesare pentru păstrarea în
condiţii de confidenţialitate a Registrului de evidenţă privind metodele
speciale de supraveghere şi cercetare (R-6), a Registrului special privind
măsurile de protecţie a persoanelor vătămate, părţilor civile, martorilor,
investigatorilor sub acoperire, informatorilor şi a colaboratorilor (R-7), a
suporturilor care conţin rezultatul activităţilor de supraveghere tehnică,
precum şi a altor documente care impun păstrarea în astfel de condiţii, fără
să constituie documente clasificate;
m) dispune măsurile care se impun pentru desfăşurarea
activităţii judiciare în condiţii corespunzătoare;
n) participă la şedinţele de analiză a soluţiilor
pronunţate de tribunalul militar;
o) evaluează periodic calitatea actelor de urmărire
penală şi a celor privind activitatea judiciară şi, acolo unde se impune,
dispune măsuri urgente pentru înlăturarea deficienţelor constatate;
p) organizează activitatea de relaţii cu publicul;
q) repartizează procurorii militari pe secţii, în
funcţie de pregătire, specializare, aptitudinile acestora şi necesitatea
asigurării funcţionării corespunzătoare a parchetului;
r) formulează recomandări în vederea numirii în
funcţiile de conducere din cadrul parchetului militar de pe lângă tribunalul
militar, altele decât cele prevăzute de art. 49 alin. (1) din Legea nr.
303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare;
s) organizează formarea profesională continuă
descentralizată a procurorilor din cadrul parchetului militar de pe lângă
tribunalul militar, potrivit programului aprobat de Consiliul Superior al
Magistraturii;
t) repartizează personalul în cadrul compartimentelor
auxiliare de specialitate;
u) conduce compartimentul documentelor clasificate,
potrivit legii;
v) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
ART. 111
Atribuţiile prim-procurorului militar adjunct
Prim-procurorul militar adjunct are următoarele
atribuţii:
a) asigură îndeplinirea ordinelor şi dispoziţiilor
prim-procurorului militar, coordonează, controlează şi răspunde de
activitatea structurilor din cadrul parchetului militar de pe lângă
tribunalul militar, conform repartizării dispuse prin ordin de
prim-procurorul militar;
b) prezintă prim-procurorului militar obiectivele şi
activităţile care apreciază că se impun să fie incluse în programul de
activitate semestrial;
c) coordonează participarea procurorilor militari la
şedinţele de judecată, conform competenţei, şi urmăreşte pregătirea
corespunzătoare a acestora;
d) organizează şedinţele săptămânale de analiză a
soluţiilor şi răspunde de examinarea temeiniciei hotărârilor judecătoreşti
şi de declararea căilor de atac, potrivit legii;
e) participă la judecarea unor cauze atunci când
consideră necesar sau din dispoziţia prim-procurorului militar;
f) asigură studierea practicii instanţelor militare
de judecată şi sesizează Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de
Apel Bucureşti cazurile de aplicare neunitară a unor dispoziţii legale, în
vederea promovării recursului în interesul legii;
g) dispune măsuri pentru studierea şi rezolvarea
problemelor de drept constatate în activitatea parchetului, cu sprijinul
compartimentului de specialitate din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, şi propune tematici pentru învăţământul
profesional sau pentru simpozioanele organizate de parchete militare;
h) participă la întocmirea lucrărilor de sinteză şi
la efectuarea unor studii la nivelul parchetului şi analizează activitatea
Secţiei judiciare;
i) soluţionează dosarele penale şi celelalte lucrări
repartizate de prim-procurorul militar;
j) asigură pregătirea profesională corespunzătoare a
personalului auxiliar de specialitate;
k) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
ART. 112
Atribuţiile procurorului militar şef secţie
(1) Procurorul militar şef secţie are următoarele
atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de
activitatea personalului din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând
prim-procurorului militar măsurile care se impun pentru desfăşurarea în mod
corespunzător a activităţii;
b) repartizează procurorilor militari spre
soluţionare dosarele penale şi celelalte lucrări înregistrate în secţie,
potrivit dispoziţiilor art. 18 alin. (5) lit. b), care se aplică în mod
corespunzător;
c) soluţionează dosarele penale, plângerile şi
celelalte lucrări ce i-au fost repartizate;
d) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi
regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
(2) Procurorul militar şef al Secţiei de urmărire
penală analizează cauzele în care s-a dispus clasarea ori renunţarea la
urmărire penală faţă de inculpaţii arestaţi preventiv.
(3) Procurorul militar şef al Secţiei judiciare
participă la judecarea unor cauze penale potrivit legii.
SECŢIUNEA a 2-a
Secţia de urmărire penală
ART. 113
Atribuţii
Procurorii militari din cadrul Secţiei de urmărire
penală a parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare exercită în
mod corespunzător, potrivit competenţei stabilite prin lege, atribuţiile
prevăzute la art. 89 alin. (1) din prezentul regulament.
SECŢIUNEA a 3-a
Secţia judiciară
ART. 114
Atribuţii
Procurorii militari din cadrul Secţiei judiciare a
parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare exercită în mod
corespunzător, potrivit competenţei stabilite prin lege, atribuţiile
prevăzute la art. 90 alin. (1) din prezentul regulament.
SECŢIUNEA a 4-a
Compartimentul de documente clasificate
ART. 115
Atribuţii şi conducere
(1) Personalul Compartimentului de documente
clasificate are atribuţiile prevăzute la art. 107 alin. (1) din prezentul
regulament.
(2) Compartimentul de documente clasificate este
condus de un procuror militar şef birou, subordonat direct prim-procurorului
militar al parchetului militar de pe lângă tribunalul militar.
TITLUL VI
Colegiile de conducere şi adunările generale ale
procurorilor
CAPITOLUL I
Colegiile de conducere
ART. 116
Organizare şi funcţionare
(1) Colegiile de conducere dezbat problemele generale
de conducere ale parchetelor şi adoptă hotărâri menite să asigure buna
funcţionare a acestora, în condiţiile legii.
(2) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie funcţionează colegiul de conducere care hotărăşte cu
privire la problemele generale ale Ministerului Public şi ale Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii.
(3) Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se întruneşte ori de câte ori este
nevoie şi dezbate:
a) starea structurii şi dinamica criminalităţii, în
raport de care face propuneri ministrului justiţiei de perfecţionare a
politicii penale;
b) problemele rezultate din activitatea de control
ierarhic în cadrul parchetelor;
c) probleme privind practica neunitară la nivelul
parchetelor;
d) analiza anuală a indicatorilor de calitate;
e) activitatea semestrială pe baza datelor
statistice;
f) orice alte probleme care privesc buna funcţionare
a Ministerului Public.
(4) În cadrul parchetelor de pe lângă curţile de
apel, parchetelor de pe lângă tribunale, parchetelor de pe lângă tribunalele
specializate pentru minori şi familie, parchetelor de pe lângă judecătorii
şi parchetelor militare, funcţionează colegii de conducere care hotărăsc cu
privire la problemele generale ale parchetului, în condiţiile legii.
(5) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un
număr impar de membri, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a
procurorilor.
(6) Colegiile de conducere se întrunesc ori de câte
ori este necesar.
(7) Colegiile de conducere sunt convocate de
conducătorul parchetului sau cel puţin 2 dintre membrii aleşi.
(8) Şedinţele colegiilor de conducere nu sunt
publice.
(9) Secretariatul şedinţelor este asigurat de către
un procuror sau grefier desemnat de conducătorul parchetului.
(10) La şedinţele colegiilor de conducere pot
participa ca invitaţi procurori cu funcţii de conducere sau de execuţie care
nu sunt membri. În cazul în care se dezbat probleme financiare sau
economico-administrative, poate participa ca invitat şi managerul economic
al parchetului respectiv. Aceştia nu au drept de vot.
(11) Colegiile de conducere adoptă hotărâri cu votul
majorităţii membrilor.
(12) Dezbaterile şi hotărârile Colegiului de
conducere se consemnează într-un proces-verbal încheiat de secretariatul
colegiului, semnat de toţi membrii săi. Hotărârile colegiului de conducere
se aduc la cunoştinţă celor interesaţi.
(13) Procesele verbale privind hotărârile colegiilor
de conducere se păstrează într-o mapă specială de către grefierul desemnat
să asigure secretariatul şi grefierul şef al Secţiei de resurse umane şi
documentare, în cazul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, prim-grefierul/grefierul-şef, după caz, la celelalte parchete.
ART. 117
Componenţa
(1) Colegiile de conducere ale parchetelor au
următoarea componenţă:
a) colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este constituit din procurorul general,
prim-adjunctul acestuia şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a
procurorilor;
b) colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă
curţile de apel sunt constituite din procurorul general şi 6 procurori aleşi
în adunarea generală a procurorilor;
c) colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă
tribunale sunt constituite din prim-procurorul şi 6 procurori aleşi în
adunarea generală a procurorilor;
d) colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă
tribunale specializate pentru minori şi familie şi parchetelor de pe lângă
judecătorii sunt constituite din prim-procurorul şi 2 sau 4 procurori aleşi
în adunarea generală a procurorilor;
e) colegiile de conducere ale parchetelor militare
sunt constituite din conducătorul parchetului şi 2 procurori aleşi în
adunarea generală a procurorilor.
(2) În cazul în care la parchetele de pe lângă
tribunalele specializate pentru minori şi familie şi parchetele de pe lângă
judecătorii numărul procurorilor este mai mic de 3, atribuţiile colegiului
de conducere se exercită de conducătorul parchetului.
ART. 118
Condiţiile de alegere şi statutul membrilor
(1) Membrii colegiului de conducere al unui parchet
sunt aleşi în adunarea generală a procurorilor acelui parchet.
(2) Pot fi aleşi în funcţia de membru al colegiului
de conducere al unui parchet, procurorii numiţi în funcţie şi care
funcţionează efectiv la parchetul respectiv, cu excepţia conducătorilor
parchetelor care potrivit legii sunt membri de drept şi a procurorilor
stagiari.
(3) Au drept de vot procurorii numiţi în funcţie,
inclusiv conducătorii parchetelor care potrivit legii sunt membri de drept,
procurorii delegaţi sau detaşaţi de la alte parchete, precum şi procurorii
stagiari.
(4) Membrii aleşi ai colegiilor de conducere pot fi
revocaţi de adunările generale ale procurorilor în cazul exercitării
necorespunzătoare a atribuţiilor prevăzute de lege, cu votul majorităţii
membrilor.
(5) Calitatea de membru ales al colegiului de
conducere încetează: la expirarea mandatului, prin demisie, revocare sau
suspendare din funcţie, promovare, delegare, detaşare sau transfer la alt
parchet, instanţă, ori instituţie, prin dobândirea calităţii de membru de
drept al colegiului de conducere ca urmare a delegării sau numirii în
funcţiile prevăzute de lege ori prin imposibilitatea exercitării
atribuţiilor pe o perioadă mai mare de 3 luni, precum şi prin deces.
(6) Membrul ales al colegiului de conducere al cărui
mandat a încetat potrivit alin. (5) va fi înlocuit, pe perioada de mandat
rămasă, de către următorul candidat ce a obţinut cel mai mare număr de
voturi valabil exprimate.
(7) Atunci când mai mult de jumătate din numărul
membrilor aleşi ai colegiilor de conducere au fost înlocuiţi în procedura
prevăzută la alin. (6) se organizează alegeri numai pentru ocuparea
locurilor membrilor ale căror mandate au încetat.
(8) Durata mandatului membrilor colegiilor de
conducere aleşi în condiţiile alin. (7) este egală cu perioada de mandat
rămasă a membrului ales pe care îl înlocuieşte.
ART. 119
Candidaturile
(1) Pentru alegerea membrilor colegiului de conducere
al unui parchet, se convoacă adunarea generală a procurorilor cu cel puţin
30 de zile înainte de data stabilită.
(2) Convocatorul se afişează la sediul unităţii de
parchet la care se va desfăşura adunarea generală. Acesta va cuprinde:
- data afişării şi denumirea parchetului emitent:
- condiţiile exercitării dreptului de vot şi de
depunere a candidaturilor;
- termenul limită pentru depunerea candidaturilor;
- termenul de contestare a candidaturilor.
(3) De la data afişării convocatorului şi cel mult cu
20 de zile înaintea datei adunării generale se pot depune personal
candidaturile, în scris, sub semnătură şi însoţite de un curriculum-vitae,
la conducătorul parchetului.
(4) Secretariatul adunării generale a procurorilor,
desemnat de conducătorul parchetului, înregistrează candidaturile în
registrul special al hotărârilor adunărilor generale şi verifică dacă
respectiva candidatură a fost depusă în termenul prevăzut la alin. (3) şi
dacă respectivul candidat îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 118
alin. (2) din prezentul regulament. Secretariatul adunării generale respinge
o candidatură ca fiind nulă dacă se constată una dintre situaţiile prevăzute
la art. 118 alin. (2) sau art. 119 alin. (3) din prezentul regulament.
Respingerea candidaturii se comunică de îndată procurorului în cauză.
(5) Lista centralizatoare a candidaturilor depuse şi
rezultatul verificărilor efectuate potrivit alin. (4) se afişează la sediul
parchetului cu cel mult 15 zile înaintea datei adunării generale.
(6) După data afişării listei centralizate a
candidaturilor depuse, candidaţii îşi pot organiza la sediul parchetului
întâlniri cu procurorii alegători pentru susţinerea candidaturilor depuse,
până, cel mult, cu 2 zile înaintea datei adunării generale. Aceştia pot fi
sprijiniţi de asociaţiile profesionale ale procurorilor.
ART. 120
Alegerea membrilor
(1) Lista candidaturilor admise constituie buletinul
de vot. Numărul buletinelor de vot ce urmează a fi tipărite pentru
diferitele adunări generale este egal cu numărul procurorilor cu drept de
vot în adunările generale respective, astfel prevăzut de art. 118 alin. (3)
din prezentul regulament şi un număr suplimentar de 10% pentru fiecare
adunare generală.
(2) Candidaţii vor fi înscrişi pe buletinul de vot în
ordinea alfabetică a numelor de familie. În afară de numele de familie se
înscriu şi prenumele, data naşterii, data la care au fost numiţi în funcţia
de procuror şi, după caz, funcţia de conducere deţinută în prezent. În cazul
candidaţilor cu nume de familie identice, aceştia sunt înscrişi în ordinea
alfabetică a prenumelor lor. Dacă şi prenumele sunt identice, se va ţine
cont de vechimea mai mare în funcţia de procuror.
(3) Fiecare procuror va primi câte un buletin de vot
şi va exprima un număr de voturi egal cu numărul membrilor aleşi, stabilit
de lege, menţionat la art. 117 alin. (1) din prezentul regulament.
Buletinele de vot nedistribuite se anulează.
(4) Membrii colegiului de conducere se aleg prin vot
secret, direct şi personal.
(5) Votarea se va face prin încercuirea numelor
candidaţilor al căror număr, astfel menţionat la art. 117 alin. (1) din
prezentul regulament, este stabilit prin lege.
(6) Buletinele de vot se vor împături şi vor fi
introduse în urnă, în aşa fel încât să se asigure secretul votării.
(7) Buletinele de vot în care vor fi încercuite
numele unui număr mai mare de candidaţi decât cel prevăzut de lege vor fi
declarate nule.
(8) Sunt declaraţi aleşi membri ai colegiului de
conducere, procurorii care obţin numărul cel mai mare de voturi, valabil
exprimate, în ordine descrescătoare.
(9) Pentru numărarea voturilor şi stabilirea
rezultatului votării se va constitui o comisie formată din procurori, aleşi
de adunarea generală dintre cei care nu şi-au depus candidatura.
(10) Rezultatul votării se anunţă în cadrul adunării
generale de către conducătorul parchetului sau adjunctul său.
(11) Procurorii cu drept de vot prezenţi, pot
contesta, de îndată, rezultatul final al votării comunicat, situaţie în care
procedura de numărare şi comunicare a voturilor, prevăzută la alin. (9) şi
(10) se repetă.
(12) Secretariatul privind desfăşurarea adunării
generale pentru alegerea membrilor colegiului de conducere va fi asigurat de
procurori şi/sau grefieri desemnaţi de conducătorul parchetului.
(13) Secretariatul va întocmi un proces-verbal cu
operaţiunile de votare şi rezultatul final al alegerilor, care va cuprinde:
a) numele şi prenumele membrilor comisiei şi
secretariatului adunării;
b) data şi locul desfăşurării alegerilor;
c) numărul, numele şi prenumele procurorilor
prezenţi;
d) numărul, numele şi prenumele procurorilor absenţi
şi cauzele neprezentării lor;
e) rezultatul votării şi semnăturile membrilor
comisiei.
CAPITOLUL II
Adunările generale ale procurorilor
ART. 121
Organizare şi funcţionare
(1) Adunarea generală a procurorilor este compusă din
toţi procurorii în funcţie ai parchetului, inclusiv procurorii stagiari,
precum şi cei delegaţi sau detaşaţi de la alte parchete.
(2) Adunarea generală a procurorilor are următoarele
atribuţii:
a) dezbate activitatea anuală desfăşurată de
parchete;
b) alege, în condiţiile legii, membrii Consiliului
Superior al Magistraturii;
c) dezbate probleme de drept;
d) iniţiază procedura de revocare a membrilor
Consiliului Superior al Magistraturii;
e) formulează puncte de vedere la solicitarea
Consiliului Superior al Magistraturii;
f) alege şi revocă, în condiţiile legii, membrii
colegiului de conducere.
(3) Adunarea generală a procurorilor este legal
constituită în prezenţa majorităţii procurorilor în funcţie, cu excepţia
situaţiei în care se aleg membrii Consiliului Superior al Magistraturii,
când este necesară prezenţa a cel puţin două treimi din numărul procurorilor
în funcţie. În cazul în care nu se întruneşte cvorumul stabilit,
conducătorul parchetului declară că adunarea generală nu este legal
constituită. În aceeaşi zi conducătorul parchetului convoacă adunarea
generală pentru o dată ulterioară, fixată între a 3-a şi a 5-a zi lucrătoare
a săptămânii, şi declară că la acea dată se va vota, indiferent de numărul
procurorilor prezenţi.
(4) Adunarea generală a procurorilor se organizează
anual, ori de câte ori este necesar sau la solicitarea unei treimi din
numărul procurorilor care fac parte din aceasta.
(5) Adunarea generală a procurorilor se convoacă de
către conducătorul parchetului.
(6) Adunarea generală a procurorilor se poate convoca
şi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau de colegiul de
conducere al parchetului.
(7) Adunarea generală a procurorilor este prezidată
de către conducătorul parchetului sau de un procuror desemnat de acesta şi
este organizată de colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie sau de colegiul de conducere al parchetului de
pe lângă curtea de apel.
(8) Pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al
Magistraturii, adunarea generală este prezidată de procurorul cu cea mai
mare vechime în magistratură care nu şi-a depus candidatura pentru funcţia
de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
(9) La adunarea generală a procurorilor din Parchetul
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru alegerea membrului în
Consiliul Superior al Magistraturii participă şi procurorii Direcţiei
Naţionale Anticorupţie şi ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism.
(10) Hotărârile adunării generale se iau cu votul
majorităţii membrilor, cu excepţiile prevăzute de lege şi în prezentul
regulament.
(11) Organizarea şedinţelor este asigurată de un
secretariat format din procurori şi/sau grefieri desemnaţi de către
conducătorul parchetului.
(12) Hotărârile adunării generale se consemnează
într-un registru special ţinut la fiecare parchet.
TITLUL VII
Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile
compartimentelor auxiliare de specialitate ale parchetelor
CAPITOLUL I
Atribuţiile funcţiilor administrative
ART. 122
Grefierii de la cabinete
Grefierii de la cabinetul procurorului general,
prim-adjunctului procurorului general şi adjunctului procurorului general
sunt asimilaţi grefierilor şefi secţie şi au următoarele atribuţii:
a) primesc, verifică şi prezintă corespondenţa
adresată procurorului general, prim-adjunctului şi adjunctului procurorului
general;
b) efectuează înregistrarea, completarea şi scăderea
lucrărilor primite la cabinet;
c) transmit de îndată lucrările conform rezoluţiei
procurorului general, prim-adjunctului şi adjunctului procurorului general
la secţii, servicii, birouri şi alte compartimente ale Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
d) arhivează lucrările soluţionate, după ce au fost
scăzute în registrul de la cabinet;
e) din dispoziţia procurorului general,
prim-adjunctului şi adjunctului procurorului general, tehnoredactează
lucrările repartizate;
f) asigură evidenţa folosirii şi păstrării în
condiţii corespunzătoare a ştampilelor, sigiliilor şi imprimatelor existente
la cabinet;
g) îndeplinesc orice alte atribuţii dispuse de
procurorul general, prim-adjunctul şi adjunctul procurorului general;
h) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute
la lit. a) - g).
ART. 123
Grefierii şefi
Prim-grefierii, grefierii şefi, grefierii şefi secţie
şi grefierii şefi serviciu au următoarele atribuţii:
a) organizează şi coordonează personalul auxiliar de
specialitate din subordine şi propun procurorului ierarhic superior măsuri
de îmbunătăţire a activităţii acestuia;
b) primesc corespondenţa adresată parchetului,
secţiei sau serviciului, o verifică şi o prezintă procurorului ierarhic
superior;
c) conform rezoluţiei procurorului ierarhic superior
predau lucrările repartizate personalului, pe condică de lucrări, pe bază de
semnătură;
d) din dispoziţia procurorului ierarhic superior
înregistrează lucrările în registrele secţiei sau ale serviciului;
e) ţin la zi evidenţa lucrărilor cu termene de
soluţionare şi informează procurorul ierarhic superior asupra respectării
acestora;
f) certifică, la sfârşitul anului calendaristic,
închiderea registrelor existente în grefă, consemnând numărul
înregistrărilor şi numărul filelor folosite;
g) asigură culegerea şi înregistrarea la timp a
datelor statistice, ţinând la zi evidenţele primare şi desfăşurătoarele
statistice tipizate;
h) verifică corespondenţa pregătită pentru expediere,
luând măsuri de efectuare a acestor operaţiuni de îndată;
i) verifică modul de respectare a dispoziţiilor
privind activitatea de primire, înregistrare, expediere şi arhivare a
lucrărilor de către personalul din subordine;
j) asigură utilizarea eficientă şi păstrarea în
condiţii optime a registrelor, condicilor, imprimatelor şi a altor materiale
existente în grefa secţiei şi a serviciului;
k) verifică necesarul de registre, condici,
imprimate, aparatură, mobilier sau de alte materiale pentru parchet, secţie
ori serviciu şi propun conducătorului parchetului dotarea corespunzătoare cu
astfel de bunuri;
l) repartizează personalului auxiliar de specialitate
din subordine lucrările pentru dactilografiere sau tehnoredactare;
m) verifică şi predau la arhivă lucrările cu termen
expirat, conform Nomenclatorului arhivistic;
n) asigură evidenţa, folosirea şi păstrarea
ştampilelor şi a sigiliilor parchetului, conform prevederilor legale;
o) ţin la zi evidenţa personalului la locul de muncă,
completând condica de prezenţă, şi iau măsuri pentru întocmirea foii lunare
de prezenţă, în vederea plăţii drepturilor salariale;
p) îndeplinesc orice alte atribuţii dispuse de
procurorul ierarhic superior;
q) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute
la lit. a) - p).
ART. 124
Grefierii, grefierul statistician, grefierul
documentarist, grefierul arhivar
(1) Grefierii au următoarele atribuţii:
a) primesc de la grefierul şef ierarhic lucrările
repartizate prin rezoluţie de procurorul ierarhic superior şi le
înregistrează în registrele parchetului;
b) înregistrează lucrările în registrele de evidenţă,
precum şi în alte evidenţe;
c) completează zilnic registrele, conform
rubricaţiei, şi răspund de exactitatea datelor înscrise;
d) scad lucrările soluţionate în registre şi, după
caz, iau măsuri de expediere sau arhivare a acestora;
e) dactilografiază sau tehnoredactează lucrările
repartizate de grefierul şef ierarhic;
f) întreţin în condiţii corespunzătoare calculatorul
sau maşina de scris;
g) exercită orice alte atribuţii prevăzute în fişa
postului;
h) în exercitarea atribuţiilor au obligaţia de a
păstra secretul profesional şi confidenţialitatea lucrărilor;
i) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute
la lit. a) - h).
(2) Grefierul statistician are următoarele atribuţii:
a) efectuează zilnic înregistrările de statistică
judiciară, întocmeşte periodic dările de seamă statistice şi completează
fişele criminologice;
b) exploatează aplicaţia de statistică judiciară;
c) verifică şi îndrumă personalul care înregistrează
şi centralizează datele statistice;
d) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de
conducătorul parchetului, potrivit legii.
(3) Grefierul documentarist are următoarele
atribuţii:
a) ţine evidenţa legislaţiei, jurisprudenţei şi
doctrinei;
b) informează periodic despre necesarul de carte sau
de alte publicaţii;
c) ţine evidenţa şi gestiunea bibliotecii;
d) informează zilnic procurorii cu privire la actele
normative nou-apărute şi la jurisprudenţa publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I;
e) identifică doctrina judiciară relevantă, tipărită
sau în format electronic, privind o problemă de drept indicată de către
procurorii parchetului.
(4) Grefierul arhivar au următoarele atribuţii:
a) pune la dispoziţia persoanelor interesate
lucrările din arhivă pentru care s-a aprobat consultarea şi ţine evidenţa
persoanelor care primesc dosarele spre studiu;
b) asigură păstrarea în bună stare a dosarelor şi
registrelor;
c) păstrează, pe ani, dosarele soluţionate,
registrele şi condicile;
d) participă anual la activitatea de arhivare şi
întocmeşte lista dosarelor aflate în conservare în arhiva parchetului;
e) participă anual la activitatea de triere a
dosarelor arhivate, la expirarea termenului de păstrare;
f) realizează arhivarea electronică a dosarelor, în
măsura în care este posibil.
g) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de
conducătorul parchetului, potrivit legii.
CAPITOLUL II
Registratura, grefa, arhiva şi documentarea
juridică
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
ART. 125
Compartimentele auxiliare de specialitate
Toate parchetele au în structură următoarele
compartimente auxiliare de specialitate:
a) registratura;
b) grefa;
c) arhiva;
d) compartiment de documentare juridică.
SECŢIUNEA a 2-a
Registratura
ART. 126
Primirea corespondenţei
(1) Corespondenţa adresată parchetelor din cadrul
Ministerului Public se primeşte de prim-grefier ori de grefierul şef sau de
alt grefier desemnat de conducătorul parchetului.
(2) La primirea corespondenţei se verifică dacă
menţiunile de pe plicuri corespund cu conţinutul acestora şi dacă există
toate anexele enumerate în corespondenţă. Lipsurile ori nepotrivirile dintre
menţiunile de pe plicuri şi conţinutul acestora se aduc la cunoştinţă
expeditorilor, cărora li se va cere, în scris sau verbal, să completeze
corespondenţa ori să dea lămuririle necesare în legătură cu cele constatate.
(3) Sesizările penale, precum şi celelalte plângeri,
cereri, sesizări şi memorii ale persoanelor fizice şi juridice, depuse de
acestea direct la parchet, vor purta menţiunea de primire aplicată de
procurorul de serviciu sau de grefierul de serviciu şi numărul de
înregistrare în Registrul de audienţă (R-33) ori, după caz, menţiunea de
primire aplicată de procurorul sau grefierul care a primit corespondenţa.
(4) Conducătorul parchetului poate dispune ca
întreaga corespondenţă sau numai o parte din aceasta să îi fie prezentată
nedesfăcută.
ART. 127
Sortarea şi examinarea corespondenţei
(1) Corespondenţa primită direct sau de la alte
parchete se sortează de prim-grefier sau de grefierul şef, potrivit
nomenclatoarelor arhivistice în vigoare, şi se identifică lucrările
anterioare, în cazul când corespondenţa nou-primită are legătură cu aceste
lucrări.
(2) Întreaga corespondenţă se prezintă spre examinare
conducătorului parchetului, care repartizează lucrările procurorilor sau
altor salariaţi din subordine ori dispune trimiterea lor, când este cazul,
instituţiilor competente, potrivit legii, să le rezolve.
(3) Corespondenţa adresată altor persoane din parchet
cu menţiunea "personal" sau "confidenţial" va fi predată nedesfăcută
acestora. Persoanele cărora le este adresată vor deschide corespondenţa, vor
examina conţinutul acesteia şi în cazul în care vizează probleme de serviciu
o vor preda pentru repartizare.
(4) Sortarea corespondenţei de către prim-grefier sau
de către grefierul şef şi prezentarea acesteia spre examinare conducătorului
parchetului se face, de regulă, în ziua primirii corespondenţei sau cel mai
târziu a doua zi.
(5) Repartizarea lucrărilor spre soluţionare se face,
de regulă, în ziua prezentării corespondenţei sau cel mai târziu în 3 zile
de la prezentare.
ART. 128
Alte măsuri
(1) După examinarea şi repartizarea corespondenţei,
conducătorul parchetului restituie grefei lucrările în vederea
înregistrării, predării ori expedierii acestora, potrivit rezoluţiei.
(2) În cazul în care din cuprinsul unor scrisori nu
rezultă cu claritate obiectul cererilor, plângerilor ori sesizărilor
adresate parchetului, conducătorul acestuia va dispune procurorului sau
salariatului căruia i-a repartizat lucrarea spre soluţionare să ceară
petiţionarului să facă precizările necesare în scris, telefonic sau direct
prin chemare la parchet, după caz.
ART. 129
Plângeri şi sesizări
Plângerile şi sesizările prin care se reclamă fapte
cu caracter penal, precum şi dosarele primite de la organele de cercetare
penală în care au fost sesizate direct acestea se înregistrează în ordine
cronologică în Registrul de evidenţă a activităţii de urmărire penală şi de
supraveghere a acesteia (R-4). Numărul de înregistrare va fi însoţit de
indicativul "P" (penal).
ART. 130
Lucrările care conţin informaţii clasificate
Primirea, evidenţa, întocmirea şi toate celelalte
operaţiuni privind lucrările care conţin informaţii clasificate, "secrete de
stat" sau "de serviciu" se efectuează potrivit dispoziţiilor legii şi
ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie privind protecţia de către Ministerul Public a
informaţiilor clasificate, prin compartimentele de documente clasificate
organizate la nivelul fiecărei structuri de parchet.
ART. 131
Înregistrarea corespondenţei
(1) Cererile, reclamaţiile, sesizările, plângerile,
denunţurile şi memoriile se înregistrează în Registrul de evidenţă a
cererilor, reclamaţiilor, sesizărilor, plângerilor şi memoriilor adresate
parchetului (R-34), dându-se numere de înregistrare fără soţ.
(2) Toate celelalte categorii de corespondenţă se
înregistrează în Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei (R-15),
dându-se, cronologic, numere de înregistrare cu soţ şi indicativele
corespunzătoare din nomenclatorul arhivistic.
(3) Documentele financiar-contabile se înregistrează
în ordine cronologică în registrele prevăzute de legislaţia
financiar-contabilă, completate la nivelul departamentului
economico-financiar şi administrativ.
ART. 132
Alte dispoziţii privind înregistrarea lucrărilor
(1) Lucrările efectuate din oficiu se înregistrează
potrivit dispoziţiilor cuprinse în prezentul regulament, în raport cu
conţinutul lor.
(2) Când pe parcursul soluţionării sau după
definitivare unele lucrări înregistrate iniţial conform regulilor stabilite
în prezentul regulament îşi schimbă caracterul, acestea se reînregistrează
potrivit noii încadrări în nomenclatoare.
ART. 133
Înregistrarea în sistem partidă
(1) Înregistrarea lucrărilor se face în sistem
partidă, în sensul că toate revenirile şi lucrările intermediare,
solicitările şi primirile de dosare sau de referate şi orice date în
legătură cu lucrarea de bază se înscriu în mod obligatoriu la numărul de
înregistrare iniţial, astfel încât corespondenţa care se referă la lucrări
anterioare să nu primească numere noi de înregistrare.
(2) Prim-grefierii sau grefierii şefi au obligaţia să
urmărească dacă lucrările repartizate de conducătorul parchetului au fost
efectuate în termenele stabilite de acesta şi să îl informeze de îndată cu
privire la existenţa unor lucrări nerezolvate.
ART. 134
Predarea şi scăderea lucrărilor
(1) După efectuarea operaţiilor de înregistrare a
corespondenţei, lucrările se predau celor cărora le-au fost repartizate, sub
semnătură în registrul de evidenţă a acestora.
(2) Lucrările redactate se predau de procurori şi de
ceilalţi salariaţi prim-grefierului ori grefierului şef sau înlocuitorului
acestuia, spre dactilografiere, sub semnătură în Condica de evidenţă a
dosarelor şi lucrărilor procurorilor (C-1).
(3) Lucrările efectuate se predau de procurori şi de
ceilalţi salariaţi prim-grefierului ori grefierului şef sau înlocuitorului
acestuia, de asemenea, sub semnătură în Condica de evidenţă a dosarelor şi
lucrărilor procurorilor (C-1).
(4) Prim-grefierul sau grefierul şef va face personal
menţiunile corespunzătoare de scădere a lucrărilor şi de închidere a
poziţiilor în registre.
(5) Circulaţia lucrărilor între grefă şi procurorii
sau personalul auxiliar de specialitate, cărora li s-au repartizat spre
soluţionare, va fi evidenţiată, de asemenea, în registrele în care sunt
înscrise lucrările respective, cu menţionarea datelor de predare-primire.
ART. 135
Corespondenţa cu autorităţile şi persoanele
străine
(1) Corespondenţa cu autorităţile străine, cu
misiunile diplomatice şi consulare din ţara noastră, cu reprezentanţele
străine, cu organizaţiile şi organismele internaţionale care îşi desfăşoară
activitatea în România are loc în condiţiile legii, direct sau prin
intermediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În
cazul corespondenţei prin intermediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie, parchetele vor înainta corespondenţa Serviciului de
cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe.
Corespondenţa va fi tradusă prin grija parchetului căruia i-a fost adresată
sau a acestui serviciu, în funcţie de necesitate.
(2) Comunicarea actelor procedurale către străini -
persoane fizice sau juridice - având sediul sau reşedinţa în România ori cu
domiciliul în străinătate, dar care se află temporar în ţara noastră, se va
face direct, în condiţiile legii şi ale prezentului regulament.
(3) Comunicările prevăzute la alin. (2) se vor face,
după traducerea actelor, la parchetele de pe lângă curţile de apel, în limba
pe care aceste persoane o înţeleg sau în limba oficială a statului
resortisant, la organul prevăzut în alin. (1).
(4) Corespondenţa într-o limbă străină primită de la
alte persoane şi instituţii decât cele menţionate la alin. (1) se traduce în
limba română de parchetele de pe lângă curţile de apel. În acest scop, după
primirea unei asemenea corespondenţe, prim-procurorul parchetului destinatar
o va înainta procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel
din circumscripţia căreia îşi desfăşoară activitatea, iar acesta va dispune,
în condiţiile legii, traducerea corespondenţei. Textul tradus se transmite
parchetului solicitant de către prim-grefierul parchetului de pe lângă
curtea de apel.
(5) Corespondenţa într-o limbă străină adresată
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se traduce de
Serviciul de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi
programe.
ART. 136
Expedierea corespondenţei
(1) În cazul lucrărilor rezolvate după efectuarea
menţiunilor de scădere şi de închidere, corespondenţa se expediază
destinatarilor.
(2) În corespondenţa expediată se vor menţiona
denumirea parchetului, numărul de înregistrare, precum şi numerele de
înregistrare ale lucrărilor conexate.
(3) Prim-grefierul sau grefierul şef va urmări ca
actele de procedură şi celelalte categorii de corespondenţă expediată să
poarte semnătura celor în drept, să fie ştampilate şi să fie însoţite de
anexele la care se referă.
ART. 137
Comunicările
(1) Toate comunicările, indiferent dacă se adresează
unor persoane fizice sau unor persoane juridice, se fac prin scrisori
recomandate şi se predau serviciului poştal cu borderou. Comunicările care
nu privesc soluţiile adoptate în cauzele de competenţa parchetelor se fac
prin scrisori simple care se predau pe bază de semnătură la oficiile
poştale.
(2) Când destinatarul are sediul, domiciliul sau
reşedinţa în aceeaşi localitate în care îşi are sediul parchetul,
corespondenţa i se poate transmite şi prin curier, sub luare de semnătură în
Condica de corespondenţă.
ART. 138
Perioada înregistrării corespondenţei
(1) Înregistrarea corespondenţei pentru fiecare an
începe la data de 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie.
(2) Registrele se numerotează, iar pe coperţile
acestora se înscriu: denumirea registrului, anul, numărul iniţial şi ultimul
număr de înregistrare. La sfârşitul anului sau la închiderea unui volum din
registru se certifică de către prim-grefier, grefierul şef sau grefierul
anume desemnat numărul înregistrărilor şi numărul filelor folosite.
ART. 139
Menţiuni eronate
Nu se admit ştersături în registre şi condici.
Eventualele menţiuni eronate se barează printr-o linie trasată cu cerneală
şi se rescriu fie în cuprinsul aceleiaşi rubrici, fie în următorul rând
liber din registru. Rectificarea se certifică pe marginea filei din registru
sau din condică prin semnătura conducătorului parchetului ori a procurorului
desemnat să controleze activitatea grefei.
ART. 140
Arhivarea lucrărilor
(1) Dosarele întocmite separat pentru fiecare lucrare
se păstrează timp de un an la grefa parchetului, după care se depun la
arhivă.
(2) Aranjarea actelor, numerotarea şi legarea
dosarelor, precum şi parafarea acestora se fac de prim-grefier sau de
grefierul şef ori de un alt grefier desemnat de conducătorul parchetului.
ART. 141
Controlul grefei
(1) Activitatea de primire, înregistrare şi
circulaţie a lucrărilor este controlată trimestrial de adjunctul
conducătorului parchetului sau de un alt procuror desemnat de conducătorul
parchetului, care va întocmi o informare cu privire la neregulile constatate
şi va lua măsurile de înlăturare a lipsurilor constatate sau va propune
organelor ierarhic superioare luarea măsurilor care se impun.
(2) Semestrial şi ori de câte ori este cazul,
procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel va organiza
prin procurori desemnaţi controlul funcţionării serviciilor de grefă la
parchetele din subordine şi va analiza situaţia poziţiilor neînchise din
registre şi condici, precum şi a eventualelor lucrări nesoluţionate sau
pierdute, luând, dacă este cazul, măsurile prevăzute de lege.
SECŢIUNEA a 3-a
Dispoziţii speciale privind primirea,
înregistrarea şi circulaţia lucrărilor la Parchetul de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie
ART. 142
Activitatea de relaţii cu publicul
(1) Conducătorul parchetului organizează activitatea
de relaţii cu publicul.
(2) Grefierii desemnaţi de procurorul şef al Secţiei
de resurse umane şi documentare asigură activitatea de relaţii cu publicul,
constând în primirea direct de la persoanele fizice şi reprezentanţii
persoanelor juridice a sesizărilor, memoriilor şi altor solicitări şi
furnizarea de relaţii privind sesizările, potrivit legii, conform
programului stabilit şi afişat la intrarea în sediul parchetului.
ART. 143
Primirea corespondenţei
(1) Corespondenţa adresată Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia lucrărilor cu caracter
secret, se primeşte de grefierii desemnaţi de procurorul şef al Secţiei de
resurse umane şi documentare.
(2) Corespondenţa primită la registratură se
înregistrează în Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei (R-15) şi se
transmite prin rezoluţia procurorului şef al Secţiei de resurse umane şi
documentare.
(3) În cazul în care la compartimentele de grefă ale
secţiilor se primeşte direct corespondenţa, grefierii şefi o vor transmite
spre înregistrare la Secţia de resurse umane şi documentare.
(4) Corespondenţa primită la Secţia de resurse umane
şi documentare, referitoare la lucrări anterioare sau la lucrări solicitate
de secţii, se predă de îndată după înregistrarea în partida respectivă la
compartimentele de grefă ale secţiilor unde se află lucrarea de bază.
(5) În cazul plângerilor şi memoriilor adresate
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după
înregistrarea acestora se va proceda astfel:
a) plângerile şi memoriile vor fi examinate de un
procuror pentru a stabili natura, obiectul şi competenţa materială sau
teritorială, după caz.
b) în raport de constatări, se va întocmi un referat
supus aprobării procurorului şef al Serviciului de registratură generală,
grefă, arhivă şi relaţii cu publicul, pentru a dispune trimiterea plângerii
la organul competent.
(6) Plângerile şi memoriile din care rezultă date de
interes mediatic, alte date care pot interesa conducerea Ministerului
Public, precum şi cele transmise de autorităţile publice centrale sub
semnătura unui demnitar ori transmise de Ministerul Justiţiei vor fi
prezentate procurorului general pentru a dispune.
ART. 144
Cazuri speciale
(1) Corespondenţa cu menţiunea "personal" sau
"confidenţial" va fi predată nedesfăcută destinatarului.
(2) Se va prezenta procurorului general, indiferent
de modul în care a fost adresată, corespondenţa privind:
a) comportarea personalului din unităţile
Ministerului Public în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi în societate;
b) scrisorile prin care se sesizează că s-au făcut
reveniri repetate la memorii depuse anterior şi în mod nejustificat nu s-a
primit răspuns;
c) încălcarea ordinii de drept de către alte
autorităţi publice;
d) alte lucrări care, prin conţinutul lor deosebit,
impun informarea procurorului general.
ART. 145
Înregistrarea corespondenţei
Grefierii anume desemnaţi din cadrul Serviciului de
registratură generală, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul vor înregistra
corespondenţa după cum urmează:
a) corespondenţa care are ca obiect plângeri,
comunicări de evenimente şi alte date privind activitatea parchetelor,
comunicări de situaţii statistice sau alte situaţii, lucrări periodice,
analize, propuneri, lucrări în legătură cu activitatea
economică-administrativă, corespondenţa oficială primită de la autorităţi şi
instituţii publice, precum şi corespondenţa obişnuită se înregistrează în
ordine cronologică în Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei (R-15) şi
va primi numere cu soţ;
b) denunţuri, sesizări, reclamaţii, cereri, plângeri
şi memorii, altele decât cele penale, se înregistrează în Registrul de
evidenţă a cererilor, reclamaţiilor, sesizărilor, plângerilor şi memoriilor
adresate parchetului (R-34), dându-se numere de înregistrare fără soţ.
ART. 146
Lucrări comune
Lucrările care urmează să fie trimise spre rezolvare
la două sau mai multe secţii se multiplică, după caz, integral sau parţial
şi se predau acestora potrivit rezoluţiei de repartizare.
ART. 147
Lucrările care se reţin la cabinetele conducerii
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
(1) Lucrările care se reţin la cabinetele conducerii
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se înregistrează
de către grefieri în registrul de intrare-ieşire la corespondenţa obişnuită.
Pe aceste lucrări se aplică ştampila de înregistrare, iar în registru şi pe
lucrare, în dreptul numărului de înregistrare, se menţionează indicativul
"C" şi un număr după cum urmează: "C 1" pentru procurorul general, "C 2"
pentru prim-adjunctul procurorului general şi "C 3" pentru adjunctul
procurorului general.
(2) După înregistrare lucrările se predau spre
rezolvare potrivit rezoluţiei, sub semnătură.
(3) Documentele ce conţin informaţii clasificate se
înregistrează la Serviciul de documente clasificate.
ART. 148
Corespondenţa primită de direcţii/secţii
(1) Corespondenţa primită de direcţii/secţii de la
Secţia de resurse umane şi documentare se selectează de grefierii şefi ai
direcţiei/secţiilor şi se identifică lucrările anterioare în cazul când
corespondenţa nou-primită are legătură sau se referă la astfel de lucrări.
(2) Întreaga corespondenţă se prezintă spre examinare
procurorului şef direcţie/secţie, care repartizează apoi lucrările persoanei
sau persoanelor competente să le rezolve.
(3) Corespondenţa primită de procurorii şefi
direcţii/secţii în condiţiile prevăzute de alin. (2) se repartizează şi se
predă după examinare grefierilor şefi ai direcţiilor/secţiilor pentru a fi
înregistrată şi transmisă spre soluţionare sau se predă, când este cazul,
conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie spre
informare.
ART. 149
Înregistrarea corespondenţei
(1) Înregistrarea corespondenţei la direcţie/secţii
după examinarea şi repartizarea acesteia de către procurorii şefi se face
după cum urmează:
a) corespondenţa care are ca obiect categoriile
cuprinse la art. 128 din prezentul regulament, cu excepţia plângerilor şi
denunţurilor penale, se înregistrează potrivit prevederilor aceluiaşi text.
După înscrierea numărului de înregistrare se va trece indicativul dosarului,
potrivit nomenclatorului indicator (exemplu: nr. 10/IV/1/2014);
b) propunerile, sesizările, reclamaţiile, cererile,
plângerile şi memoriile persoanelor fizice şi juridice se înregistrează în
registrul de evidenţă a acestora. După înscrierea numărului de înregistrare
se va trece indicativul dosarului, potrivit nomenclatorului indicator;
c) plângerile şi denunţurile penale, precum şi
dosarele de la organele de cercetare penală în care plângerile şi
denunţurile au fost făcute direct acestora se înregistrează în ordine
cronologică în Registrul de evidenţă a activităţii de urmărire penală şi de
supraveghere a acesteia (R-4). După înscrierea numărului de înregistrare se
va menţiona în registru şi pe lucrare indicativul "P" (penal). Repartizarea
pe dosare potrivit nomenclatorului indicator în vederea arhivării se face
după soluţionare;
d) lucrările efectuate din oficiu se înregistrează
potrivit prevederilor lit. a) - c), în raport cu conţinutul lor.
(2) Când pe parcursul soluţionării sau după
soluţionare unele lucrări înregistrate iniţial potrivit prevederilor alin.
(1) lit. a) - d) îşi schimbă caracterul, acestea se reînregistrează potrivit
noii repartizări.
ART. 150
Registrul opis alfabetic pentru identificarea
dosarelor/lucrărilor
În scopul identificării cu uşurinţă a lucrărilor şi
dosarelor, înregistrarea lucrărilor din categoria celor prevăzute la art.
145 şi 149 din prezentul regulament se va face şi în Registrul opis
alfabetic pentru identificarea dosarelor/lucrărilor (R-30).
ART. 151
Documente în formă electronică
Dispoziţiile acestei secţiuni se aplică şi
documentelor în formă electronică.
SECŢIUNEA a 4-a
Grefa
ART. 152
Atribuţii
Grefa constituie compartimentul auxiliar de
specialitate la toate parchetele care efectuează următoarele operaţiuni:
a) completarea formularelor statistice, centralizarea
şi stocarea computerizată a datelor statistice, potrivit Hotărârii nr.
69/2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii;
b) folosirea, păstrarea şi evidenţa ştampilelor,
sigiliilor, imprimatelor, rechizitelor şi a altor materiale din dotare;
c) calcularea cheltuielilor judiciare avansate de
stat şi evidenţa punerii în executare a ordonanţelor prin care s-a dispus
plata de cheltuieli judiciare şi amenzi judiciare;
d) dactilografierea sau tehnoredactarea lucrărilor
întocmite în cadrul sectoarelor de activitate.
SECŢIUNEA a 5-a
Arhiva
Evidenţa, selectarea, mişcarea şi casarea în
condiţiile legii a documentelor păstrate în arhivă
ART. 153
Predarea la arhivă
(1) Documentele de arhivă păstrate de compartimentele
de grefă ale parchetelor timp de un an se depun la arhivă pe baza
inventarelor întocmite, cu menţionarea termenelor de păstrare, potrivit
nomenclatorului arhivistic naţional prevăzut în anexa nr. 1 la Legea
Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Înainte de predarea la arhivă, se verifică
fiecare document şi se scot din dosare actele de proprietate, studii,
legitimare şi celelalte acte oficiale emise de alte autorităţi, acestea
urmând să fie restituite, sub semnătură, celor îndreptăţiţi şi reţinându-se
copii certificate sub semnătură de persoana care a restituit actul. De
asemenea, la cererea persoanelor interesate, fie instituţii sau autorităţi
publice, fie persoane fizice ori juridice, se restituie orice act sau
document aflat în original la dosar.
(3) La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie dosarele se păstrează în arhivele direcţiilor/secţiilor timp de
un an, după care se predau la arhiva generală unde se păstrează pe
perioadele de timp prevăzute de dispoziţiile legale.
(4) Arhivarea şi păstrarea lucrărilor înregistrate şi
reţinute la cabinetele conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, cu excepţia lucrărilor ce conţin informaţii
clasificate, se fac de grefierii care îşi desfăşoară activitatea la
cabinete.
ART. 154
Dosarul arhivistic
(1) La soluţionarea dosarului, în vederea predării
acestuia la grefă, grefierul şef ori grefierul anume desemnat aşază
documentele existente în fiecare dosar în ordine cronologică sau cea
prevăzută în reglementările interne, le numerotează şi le coase sau le leagă
în coperte de carton, în aşa fel încât să se asigure citirea completă a
textelor, a datelor calendaristice şi a rezoluţiilor. Din dosar se
îndepărtează agrafele, clemele şi acele.
(2) Pe coperta dosarului se menţionează denumirea
parchetului şi a compartimentului de activitate, indicativul din
nomenclatorul arhivistic, termenul de păstrare, problema la care se referă,
numărul de file şi numărul ordinului, potrivit anexei nr. 4 la Legea
Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Pe o filă adăugată la sfârşitul dosarului,
respectiv după ultima menţiune scrisă din cuprinsul registrelor şi
condicilor, salariatul care gestionează arhiva menţionează: "prezentul dosar
(registru, condică etc.) conţine ... file" (în cifre şi litere), aplică
ştampila rotundă şi semnează.
ART. 155
Inventarul
Pentru dosarele cu termen de păstrare permanent
inventarul se întocmeşte în 4 exemplare, iar pentru cele cu termen de
păstrare temporar, în 3 exemplare. Din fiecare inventar câte un exemplar
rămâne la grefierul şef, iar celelalte se păstrează în arhivă împreună cu
dosarele.
ART. 156
Inventare separate
Pentru registre, condici şi alte documente
preconstituite se întocmeşte un inventar separat pe termene de păstrare.
ART. 157
Evidenţa inventarelor
Salariatul care răspunde de arhivă este obligat să
ţină evidenţa inventarelor pentru documentele intrate în arhivă şi a
mişcării documentelor, completând rubricile din Registrul de evidenţă a
intrărilor şi ieşirilor unităţilor arhivistice (R-31), potrivit modelului
din anexa nr. 4 la Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi
completările ulterioare.
ART. 158
Verificarea inventarelor
La primirea documentelor în arhivă se verifică dacă
inventarul este întocmit corespunzător şi dacă îndeplineşte condiţiile
prevăzute de Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi
completările ulterioare, şi de prezentul regulament.
ART. 159
Păstrarea în arhivă
Documentele se păstrează în arhivă pe compartimente
de activitate, pe termene de păstrare şi în ordine cronologică a numerelor
de înregistrare a dosarelor. Documentele cu termen de păstrare permanent se
păstrează separat de cele cu termene temporare.
ART. 160
Grefierii arhivari
(1) Grefierii arhivari sunt gestionarii documentelor
arhivate şi ai informaţiilor cuprinse în aceste documente. Aceştia răspund
în condiţiile legii şi în limita atribuţiilor pe care le au de conservarea
arhivei şi de păstrarea confidenţialităţii informaţiilor cuprinse în arhivă.
(2) Persoanele menţionate la alin. (1) îndeplinesc
sarcinile prevăzute de lege privind predarea documentelor în arhivă,
păstrarea, selecţionarea şi eliminarea acestora, precum şi cele prevăzute în
fişa postului.
ART. 161
Eliberarea şi consultarea documentelor
(1) Eliberarea de dosare şi de documente din dosarele
arhivate, obţinerea de copii ale acestor documente, precum şi consultarea
lor se realizează numai pe baza aprobării scrise a conducătorului unităţii
care deţine arhiva.
(2) Consultarea documentelor depozitate în arhiva
generală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
eliberarea acestora, precum şi obţinerea de copii se fac cu aprobarea
procurorului şef al Secţiei de resurse umane şi documentare. În cazul în
care consultarea nu este permisă, solicitantul poate face plângere la
procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie.
(3) La cererea persoanelor îndreptăţite conducătorul
parchetului, respectiv procurorul şef al Secţiei de resurse umane şi
documentare, poate aproba restituirea către acestea de documente din arhivă
sau poate dispune încredinţarea de documente altor organe ale statului sau
altor parchete. Documentul restituit sau încredinţat se înlocuieşte în
arhivă cu o copie conformă.
(4) Eliberarea documentelor originale se consemnează
în Registrul de depozit (R-35).
(5) Toate consultările lucrărilor din arhivă, precum
şi eliberarea de copii se evidenţiază într-un registru ţinut prin grija
grefierului arhivar. Acest registru va fi cuprins în inventar şi va avea
termen de păstrare permanent.
ART. 162
Comisia de selecţionare
(1) Documentele de arhivă al căror termen de păstrare
stabilit în nomenclatorul arhivistic a expirat se prezintă comisiei de
selecţionare constituite potrivit Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu
modificările şi completările ulterioare.
(2) Comisia de selecţionare este compusă din
preşedinte, secretar şi un număr impar de membri, numiţi de conducătorul
parchetului din rândul procurorilor şi al grefierilor.
(3) La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie membrii comisiei sunt desemnaţi prin ordin al procurorului
general, la propunerea procurorului şef al Secţiei de resurse umane şi
documentare.
(4) Preşedintele comisiei de selecţionare va fi numit
din rândul procurorilor.
(5) Salariatul care răspunde de arhivă va fi numit
secretar al comisiei de selecţionare. Acesta are obligaţia să pregătească
din timp materialul arhivistic pe care urmează să-l prezinte comisiei, să
prezinte explicaţiile necesare în legătură cu selecţionarea arhivei şi să
ducă la îndeplinire hotărârile comisiei.
ART. 163
Selecţionarea documentelor
După expirarea termenului de păstrare, la cererea
secretarului comisiei, preşedintele convoacă comisia de selecţionare.
Aceasta verifică dacă documentele înscrise în inventar au fost bine
încadrate în termenele de păstrare şi avizează eliminarea lor, putând să
prelungească termenul de păstrare a unor lucrări, dacă este cazul.
ART. 164
Rectificări în inventar
În cazul în care comisia de selecţionare constată că
s-au produs greşeli în stabilirea termenelor de păstrare, va face
rectificările necesare în inventar. Dacă este cazul, se întocmesc inventare
separate care se anexează la inventarul iniţial.
ART. 165
Selecţionarea altor documente
(1) Selecţionarea altor documente care nu au fost
constituite potrivit nomenclatorului arhivistic se face după ce acestea au
fost puse în ordine şi inventariate. Comisia de selecţionare examinează
documentele şi stabileşte, după caz, păstrarea sau înlăturarea lor ca
nefolositoare.
(2) Pentru documentele ce se propun a fi înlăturate
din arhivă se întocmeşte proces-verbal după modelul din anexa nr. 5 la Legea
Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare,
menţionându-se anii în care au fost create documentele, compartimentele de
activitate în care au fost create şi numărul curent al dosarelor din
inventar.
ART. 166
Documentele care nu au termen de păstrare
Documentele care nu au termen de păstrare prevăzut în
nomenclatorul arhivistic se înlătură pe baza unui proces-verbal în care se
menţionează categoria de documente, numărul acestora şi anii extremi,
făcându-se menţiuni despre lipsa lor de valoare documentară şi practică.
ART. 167
Documentele selecţionate
Documentele rămase după selecţionare se predau
filialei judeţene a Arhivelor Naţionale, respectiv a municipiului Bucureşti,
la termenele şi în condiţiile prevăzute în Legea Arhivelor Naţionale nr.
16/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Odată cu predarea se
depun şi două exemplare din inventarul definitiv.
ART. 168
Criterii de selecţie
La selecţionarea arhivei se va avea în vedere să fie
identificate şi reţinute toate documentele care au importanţă istorică,
documentară şi cele a căror utilitate practică nu a încetat.
ART. 169
Selecţionarea sigiliilor şi ştampilelor
(1) Sigiliile şi ştampilele scoase din uz,
confecţionate din metal, care au stemă şi denumirea completă a parchetelor,
păstrate în arhivă, se depun la filialele judeţene ale Arhivelor Naţionale,
respectiv a municipiului Bucureşti, într-un singur exemplar; celelalte
exemplare, precum şi sigiliile şi ştampilele de cauciuc scoase din uz se
depun la Secţia de resurse umane şi documentare din cadrul Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Sigiliile şi ştampilele scoase din uz se iau în
evidenţă în Registrul de evidenţă a sigiliilor şi a ştampilelor (R-32),
într-o secţiune separată, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 4 la
Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi completările
ulterioare, şi se păstrează în arhivă.
ART. 170
Dotarea arhivei
(1) Conducătorii parchetelor sunt obligaţi să
urmărească păstrarea în condiţii corespunzătoare a documentelor şi să ia
măsuri care să împiedice degradarea, distrugerea sau sustragerea acestora.
De asemenea, sunt obligaţi să asigure dotarea camerelor de depozitare a
arhivei cu mijloace adecvate de păstrare a documentelor şi de prevenire a
incendiilor.
(2) Se interzic introducerea şi păstrarea în camerele
de depozitare a arhivei a materialelor inflamabile, explozive sau toxice ori
a altor materiale periculoase, instabile sau perisabile.
ART. 171
Controlul arhivei
Secţia de resurse umane şi documentare din cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercită
controlul şi îndrumarea activităţilor ce se desfăşoară în legătură cu arhiva
la celelalte parchete.
SECŢIUNEA a 6-a
Evidenţa activităţii parchetului
ART. 172
Ţinerea evidenţei
(1) Înregistrările în registrele şi condicile
existente la fiecare parchet se ţin, de regulă, pe suport de hârtie.
(2) Evidenţa se poate ţine şi în sistem informatizat
în funcţie de posibilităţile tehnice ale parchetelor.
(3) Evidenţa în sistem informatizat se păstrează şi
pe suport de hârtie, prin listarea periodică a înregistrărilor şi legarea
lor în mape distincte.
ART. 173
Registre şi condici
Pentru evidenţa activităţii, toate parchetele
întocmesc şi păstrează următoarele registre şi condici:
A. Registre:
1. Registrul de evidenţă a ordinelor cu caracter
normativ ale ministrului justiţiei şi ale procurorului general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Partea
I)/Registrul de evidenţă a ordinelor, deciziilor şi a altor dispoziţii ale
organelor de conducere centrale şi locale (Partea a II-a) (R-3).
2. Registrul de evidenţă a activităţii de urmărire
penală şi de supraveghere a acesteia (R-4).
3. Registrul de evidenţă a măsurilor preventive
dispuse în cursul urmăririi penale (R-5).
4. Registrul de evidenţă privind metodele speciale de
supraveghere şi cercetare (R-6).
5. Registrul special privind măsurile de protecţie a
persoanelor vătămate, părţilor civile, martorilor, investigatorilor sub
acoperire, informatorilor şi a colaboratorilor (R-7).
6. Registrul de evidenţă a cererilor de încuviinţare
a efectuării percheziţiei (R-8).
7. Registrul de evidenţă a plângerilor formulate
împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală, precum şi împotriva
soluţiilor procurorului (R-9).
8. Registrul de evidenţă a infirmărilor,
redeschiderilor şi restituirilor de la instanţă (R-10).
9. Registrul de evidenţă a valorilor şi corpurilor
delicte (R-11).
10. Registrul de evidenţă şi punere în executare a
obligaţiilor dispuse în cazul renunţării la urmărirea penală şi a
cheltuielilor judiciare (R-12).
11. Registrul de evidenţă a căilor de atac exercitate
de procuror (R-13).
12. Registrul de inventar al bibliotecii (R-14).
13. Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei
(R-15).
14. Registrul de evidenţă a informaţiilor strict
secrete de importanţă deosebită (R-16).
15. Registrul de evidenţă a informaţiilor strict
secrete şi secrete (R-17).
16. Registrul de evidenţă a informaţiilor secrete de
serviciu (R-18).
17. Registrul unic de evidenţă a registrelor,
condicilor, borderourilor şi a caietelor pentru însemnări clasificate
(R-19).
18. Registrul de evidenţă a informaţiilor clasificate
multiplicate (R-20).
19. Registrul de evidenţă a certificatelor de
securitate/autorizaţiilor de acces la informaţii clasificate (R-21).
20. Registrul de evidenţă a autorizaţiilor speciale
(R-22).
21. Registrul documentelor UE/NATO (R-23).
22. Registrul de dactilografiere (R-24).
23. Registrul de incidente de securitate (R-25).
24. Registrul de evidenţă a vizitatorilor în cadrul
mediului de securitate local (R-26).
25. Registrul de evidenţă a mediilor de stocare SI
(R-27).
26. Registrul jurnal de evenimente pentru evidenţa
incidentelor, verificărilor, controalelor şi testărilor în cadrul SI (R-28).
27. Registrul imprimantă/salvarea informaţiilor pe
medii electronice de stocare (R-29).
28. Registrul opis alfabetic pentru identificarea
dosarelor/lucrărilor (R-30).
29. Registrul de evidenţă a intrărilor şi ieşirilor
unităţilor arhivistice (R-31).
30. Registrul de evidenţă a sigiliilor şi ştampilelor
(R-32).
31. Registrul de audienţă (R-33).
32. Registrul de evidenţă a cererilor, reclamaţiilor,
sesizărilor, plângerilor şi memoriilor adresate parchetului (R-34).
33. Registrul de depozit (R-35).
34. Registrul de evidenţă a salariaţilor care au avut
acces în unitate ori au rămas după terminarea programului normal de lucru
(R-36).
35. Registrul de evidenţă a persoanelor care au acces
în unitate (R-37).
36. Registrul de evidenţă pentru înregistrarea
cererilor şi răspunsurilor privind accesul la informaţiile publice (R-38).
37. Registrul de control (R-39).
38. Registrul de evidenţă a sancţiunilor aplicate
salariaţilor (cu excepţia procurorilor) (R-40).
39. Registrul numerelor de inventar (R-49).
40. Registrul inventar (R-50).
41. Registrul jurnal (R-51).
B. Condici:
1. Condica de evidenţă a dosarelor şi lucrărilor
procurorilor (C-1).
2. Condica de evidenţă a cauzelor cu autori
neidentificaţi (C-2).
3. Condica de evidenţă a documentelor/suporturilor
care se arhivează/păstrează conform art. 142 alin. (6) şi art. 143 alin. (2)
din Codul de procedură penală (C-3).
4. Condica de evidenţă a folosirii materialelor de
criminalistică (C-4).
4. Condica de prezenţă (C-5).
5. Condica de corespondenţă (C-6).
6. Condica de evidenţă sumară (C-7).
7. Condica de evidenţă a lucrărilor salariaţilor (cu
excepţia procurorilor) (C-8)
8. Condica de predare-primire a documentelor
clasificate (C-9).
9. Condica de predare-primire a cheilor de la
încăperile şi containerele de securitate (C-10).
10. Borderoul de corespondenţă clasificată (C-11).
ART. 174
Registre la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie va ţine şi următoarele registre:
1. Registrul de evidenţă a ordinelor cu caracter
normativ ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie (R-1).
2. Registrul de evidenţă a ordinelor şi a deciziilor
cu caracter individual ale procurorului general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (R-2).
3. Registrul opis alfabetic de evidenţă a
salariaţilor (R-41).
4. Registrul de evidenţă a legitimaţiilor de serviciu
(R-42).
5. Registrul de comenzi la tipografie (R-43).
6. Registrul de evidenţă a parcului auto (R-44).
7. Registrul de mişcare a autovehiculelor (R-45).
8. Registrul de evidenţă a accidentelor de circulaţie
(R-46).
ART. 175
Alte registre şi condici
(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie şi parchetele de pe lângă tribunale şi curţile de apel vor mai
ţine:
1. Registrul de casă (R-47).
2. Registrul pentru evidenţa ordinelor de plată
(R-48).
(2) Parchetele de pe lângă curţile de apel vor ţine
şi Registrul de evidenţă a legitimaţiilor de serviciu (R-42), precum şi
Registrul de evidenţă a parcului auto (R-44) şi Registrul de mişcare a
autovehiculelor (R-45).
(3) Pentru evidenţa activităţii parchetelor vor fi
ţinute orice alte registre prevăzute de lege sau stabilite de Consiliul
Superior al Magistraturii.
(4) Registrele şi condicile prevăzute la art. 173
lit. A) pct. 4 - 5, 7, 14 - 21 şi 39, art. 173 lit. B) pct. 1 - 4 şi 7 - 10,
art. 174 pct. 1 - 2, 5 - 6 şi art. 175 alin. (1) pct. 1 şi 2 din prezentul
regulament nu sunt destinate publicităţii.
(5) Registrele şi condicile prevăzute la art. 173 -
175 din prezentul regulament au conţinutul stabilit prin acte normative
speciale sau prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
SECŢIUNEA a 7-a
Calcularea cheltuielilor judiciare avansate de
stat şi evidenţa punerii în executare a ordonanţelor prin care s-a dispus
plata de cheltuieli judiciare şi amenzi judiciare
ART. 176
Recuperarea cheltuielilor judiciare
(1) Grefierii şefi şi prim-grefierii, sub îndrumarea
procurorilor care efectuează urmărirea penală sau supravegherea acesteia,
vor asigura, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură penală, recuperarea
cheltuielilor judiciare avansate de stat cu ocazia efectuării urmăririi
penale şi punerea în executare a ordonanţelor prin care s-a dispus amenda
judiciară prevăzută de Codul penal.
(2) Evidenţa cheltuielilor judiciare şi a amenzilor
judiciare se ţine în Registrul de evidenţă şi punere în executare a
obligaţiilor dispuse în cazul renunţării la urmărirea penală şi a
cheltuielilor judiciare (R-12), completându-se rubricaţia în raport de
situaţia concretă.
ART. 177
Stabilirea cheltuielilor judiciare
Stabilirea cheltuielilor judiciare se face potrivit
procedurii prevăzute prin ordinul procurorului general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
ART. 178
Evidenţa şi modul de punere în executare a
ordonanţelor
(1) Conducătorii parchetelor vor controla, direct sau
prin procurori desemnaţi, evidenţa şi modul de punere în executare a
ordonanţelor prin care s-au stabilit amenzi sau cheltuieli judiciare.
(2) Departamentul economico-financiar şi
administrativ din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie va urmări, cu ocazia controalelor economice efectuate, modul în
care se pun în executare ordonanţele prin care s-a dispus aplicarea de
amenzi sau obligarea la cheltuieli judiciare şi va propune măsurile de
înlăturare a neregulilor constatate.
SECŢIUNEA a 8-a
Gestionarea corpurilor delicte şi a valorilor
ART. 179
Evidenţa corpurilor delicte
(1) Evidenţa corpurilor delicte, precum şi a
celorlalte mijloace de probă ridicate de procuror şi care nu pot fi ataşate
la dosar se asigură de parchete prin tehnicienii criminalişti sau, după caz,
prin grefierii anume desemnaţi de conducătorii parchetelor. Aceştia semnează
de luarea în primire a corpurilor delicte şi a celorlalte mijloace de probă,
le înregistrează în Registrul de evidenţă a valorilor şi corpurilor delicte
(R-11) şi răspund de securitatea depozitării, precum şi de buna păstrare şi
conservare a acestora.
(2) Primirea, păstrarea şi eliberarea corpurilor
delicte se fac de către grefierii cu funcţii de conducere sau de un alt
grefier desemnat de conducătorii parchetelor, cu respectarea condiţiilor
legale privind ocuparea unei funcţii cu atribuţii de gestiune.
(3) Primirea obiectelor se face pe bază de
proces-verbal în care se vor specifica elementele şi caracteristicile de
identificare, calitatea sau valoarea lor. În cazul primirii prin poştă,
obiectele se identifică după datele înscrise în inventarul însoţitor.
(4) În registrul de evidenţă se va face descrierea
amănunţită a obiectelor primite, arătându-se starea calitativă, materialul
din care sunt confecţionate, dimensiunile, greutatea, marca de fabrică,
seria, culoarea, precum şi orice alte elemente de identificare pentru a se
evita confuzia sau posibilitatea de înlocuire. În acelaşi sens se va proceda
la înregistrarea video a corpurilor delicte şi a celorlalte mijloace de
probă prevăzute în alineatele precedente. Suportul material al înregistrării
video se înregistrează separat în Registrul de evidenţă a valorilor şi
corpurilor delicte (R-11).
ART. 180
Depozitarea corpurilor delicte
Pentru depozitarea în condiţii de securitate şi bună
conservare a corpurilor delicte şi a celorlalte mijloace de probă, la
parchete se amenajează încăperi speciale şi se procură case de fier şi
dulapuri metalice anume destinate.
ART. 181
Păstrarea corpurilor delicte
(1) Păstrarea corpurilor delicte se va face în
deplină securitate, obiectele de valori mari fiind ţinute în case de fier
sau în dulapuri metalice cu încuietori speciale. Fiecare obiect va avea
ataşată o etichetă pe care se va nota numărul dosarului şi poziţia din
registrul de evidenţă.
(2) Obiectele cu volum mic se ambalează în pungi sau
plicuri pe care se vor nota datele de identificare.
ART. 182
Păstrarea obiectelor de valoare
(1) Metalele sau pietrele preţioase ori obiectele
confecţionate din acestea şi mijloacele de plată străine se depun la cea mai
apropiată instituţie bancară competentă.
(2) Titlurile de valoare interne, obiectele de artă
sau de muzeu şi colecţiile de valoare se predau spre păstrare instituţiilor
de specialitate.
(3) Obiectele prevăzute în alin. (1) şi (2) se predau
în termen de 48 de ore de la ridicare. Dacă obiectele sunt strict necesare
urmăririi penale, depunerea se face ulterior, dar nu mai târziu de 48 de ore
de la rezolvarea cauzei de către procuror, după terminarea urmăririi penale.
(4) Dacă sunt strict necesare urmăririi penale, şi pe
mai departe în procedura de cameră preliminară sau de judecată, obiectele
prevăzute în alin. (1) şi (2) se predau judecătorului de cameră preliminară
sau instanţei în termen de 48 de ore de la emiterea rechizitoriului sau a
acordului de recunoaştere a vinovăţiei.
(5) Sumele de bani ridicate de procuror în cursul
urmăririi penale de la deţinători se consemnează pe numele celui de la care
s-au ridicat şi la dispoziţia organului judiciar.
(6) La camera de corpuri delicte se păstrează în
evidenţă copii ale recipiselor de consemnare a sumelor de bani şi actele de
depunere a valorilor la instituţiile de specialitate, iar recipisele în
original se depun la dosar.
ART. 183
Recipisele de consemnare/Măsuri finale
(1) Recipisele de consemnare la CEC BANK - S.A. care
sunt ataşate de către organele de urmărire penală la dosar vor fi preluate
de grefierii cu funcţii de conducere sau de un alt grefier care va lăsa în
locul lor o notă semnată şi datată; aceste documente se vor înregistra în
Registrul de evidenţă a valorilor şi corpurilor delicte (R-11).
(2) La sfârşitul fiecărui an, după ultima
înregistrare se va încheia un proces-verbal care va cuprinde: numărul
poziţiilor înregistrate, numărul poziţiilor lichidate, precum şi numărul
poziţiilor nelichidate, stabilite cu ocazia inventarierii, care urmează a se
reporta prin reînregistrare la începutul anului următor.
ART. 184
Predarea unor corpuri delicte
(1) Bunurile perisabile se predau de urgenţă, în
condiţiile legii, unităţilor comerciale, potrivit profilului activităţii, în
vederea valorificării.
(2) Sumele de bani rezultate din valorificare se
consemnează, după caz, pe numele suspectului, inculpatului sau părţilor
responsabile civilmente şi la dispoziţia organului judiciar care a dispus
ridicarea bunurilor.
(3) Activitatea de evidenţă, depozitare, păstrare şi
restituire a obiectelor de valoare este controlată trimestrial de adjunctul
conducătorului parchetului sau de alt procuror desemnat de acesta.
ART. 185
Obiecte periculoase
Armele de foc, muniţiile şi materialele explozive,
radioactive, toxice sau stupefiante, care sunt mijloace materiale de probă,
se predau de îndată pe bază de proces-verbal organelor de poliţie din
localitatea unde îşi are sediul parchetul.
ART. 186
Predarea corpurilor delicte la instanţă
(1) În cazurile în care se dispune trimiterea în
judecată sau sesizarea instanţei în vederea confiscării, corpurile delicte
şi celelalte mijloace materiale de probă se predau instanţei de judecată
odată cu dosarul cauzei, făcându-se menţiune despre aceasta în actul de
sesizare. În adresa de trimitere a dosarului se enumeră şi se descriu
obiectele respective cu datele din procesul-verbal de primire şi depunere la
camera de corpuri delicte a parchetului sau poliţiei.
(2) Predarea la instanţă a dosarului, împreună cu
corpurile delicte şi celelalte mijloace materiale de probă ori cu
documentele de depunere a corpurilor delicte la instituţii de specialitate
sau la bănci, se face sub luare de semnătură în Condica de corespondenţă, cu
menţiunea expresă a primirii atât a dosarului, cât şi a corpurilor delicte,
după care se operează scăderea în Registrul de evidenţă a valorilor şi
corpurilor delicte (R-11).
ART. 187
Restituirea corpurilor delicte
(1) Restituirea corpurilor delicte se face după
expirarea termenului de formulare a plângerii împotriva soluţiei
procurorului de netrimitere în judecată.
(2) Dacă s-a formulat plângere împotriva soluţiei,
restituirea sau păstrarea corpurilor delicte se face în condiţiile şi către
persoanele specificate în hotărârea judecătorească, după rămânerea
definitivă a acesteia.
(3) În cazul în care restituirea nu se poate face
persoanei căreia i-au aparţinut bunurile, acestea vor fi valorificate în
condiţiile stabilite prin lege.
ART. 188
Controlul financiar
Departamentul economico-financiar şi administrativ şi
Direcţia de audit public intern din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, cu ocazia acţiunilor de control financiar, vor
verifica modul în care sunt respectate prevederile legale în activitatea de
evidenţă şi de gestionare a corpurilor delicte şi a celorlalte mijloace
materiale de probă.
ART. 189
Alte dispoziţii
(1) Se interzice folosirea sub orice formă a
obiectelor care constituie mijloace materiale de probă în alte scopuri decât
cele prevăzute de lege sau dobândirea acestora cu ocazia valorificării lor.
(2) Dispoziţiile art. 179 - 181 se aplică în mod
corespunzător pentru păstrarea în condiţii de confidenţialitate a
Registrului de evidenţă privind metodele speciale de supraveghere şi
cercetare (R-6), a Registrului special privind măsurile de protecţie a
persoanelor vătămate, părţilor civile, martorilor, investigatorilor sub
acoperire, informatorilor şi a colaboratorilor (R-7), a suporturilor care
conţin rezultatul activităţilor de supraveghere tehnică, precum şi a altor
documente care impun păstrarea în astfel de condiţii, fără să constituie
documente clasificate.
SECŢIUNEA a 9-a
Dactilografierea sau tehnoredactarea lucrărilor
întocmite în cadrul sectoarelor de activitate
ART. 190
Dactilografierea sau tehnoredactarea
(1) Grefierii cu funcţii de conducere asigură
dactilografierea sau tehnoredactarea la timp şi în condiţii de calitate a
lucrărilor efectuate în cadrul activităţii parchetelor.
(2) În funcţie de volumul de activitate din fiecare
parchet, unul sau mai mulţi grefieri pot fi anume desemnaţi să
dactilografieze sau să tehnoredacteze şi actele procedurale.
(3) Lucrările vor fi dactilografiate sau
tehnoredactate cu ajutorul mijloacelor tehnice din dotarea parchetelor.
(4) Lucrările dactilografiate sau tehnoredactate, pe
suport hârtie sau pe suport magnetic, inclusiv conceptele, se restituie de
grefieri grefierilor cu funcţii de conducere zilnic, la sfârşitul
programului de lucru sau cel mai târziu a doua zi la începutul programului
de lucru.
(5) Grefierii cu funcţii de conducere au obligaţia să
predea de îndată lucrările dactilografiate sau tehnoredactate, pe suport
hârtie sau pe suport magnetic, celor care le-au întocmit, evidenţiindu-se şi
verificându-se activitatea zilnică a fiecărui grefier.
(6) Grefierii au obligaţia să întreţină mijloacele
tehnice din dotare în bune condiţii şi să ia măsurile adecvate pentru
siguranţa acestora, atât în timpul, cât şi în afara programului de lucru.
(7) Lucrările dactilografiate sau tehnoredactate vor
conţine în subsolul textului ultimei file iniţialele persoanei care le-a
redactat, data redactării, numărul de exemplare şi numărul de file
dactilografiate.
ART. 191
Formularele statistice
Modul de completare a formularelor statistice, de
centralizare şi stocare computerizată a datelor statistice se stabileşte
prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii
ART. 192
Ştampilele, sigiliile şi imprimatele
Modul de folosire, păstrare şi evidenţă a
ştampilelor, sigiliilor, imprimatelor, rechizitelor şi a altor materiale din
dotare se stabileşte prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
SECŢIUNEA a 10-a
Organizarea activităţii de documentare juridică
ART. 193
Coordonarea şi controlul activităţii de
documentare juridică
(1) Activitatea de documentare juridică este
organizată, la parchete, în cadrul grefei, fiind coordonată şi controlată de
către conducătorul parchetului, cu excepţia Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie unde funcţionează Biblioteca.
(2) Conducătorii parchetelor ordonatori de credite
vor lua măsuri pentru completarea fondului de documentare juridică.
ART. 194
Fondurile de tipărituri
(1) Fondurile de tipărituri aflate în dotarea
parchetelor se înregistrează şi se păstrează după cum urmează:
a) Monitorul Oficial al României, Partea I, se
păstrează în mape cu clasor, în ordine cronologică; mapele se ţin la
bibliotecă atât timp cât este necesar, după care pot fi ţinute la arhivă;
b) cărţile din bibliotecă se înscriu în registrul de
inventar, potrivit normelor de înregistrare stabilite;
c) publicaţiile periodice vor fi înscrise într-un
registru de inventar propriu; la primirea fiecărui număr de revistă, acesta
va fi înregistrat pe pagina rezervată publicaţiei respective. Totodată, se
va menţiona pe pagina de titlu a publicaţiei numărul de ordine din registrul
de inventar.
(2) Cărţile şi revistele din fondul bibliotecii pot
fi împrumutate numai personalului parchetelor.
(3) Cărţile şi revistele împrumutate se înscriu în
registrul de împrumut, în care fiecare cititor va avea partida sa pe o filă
separată. Cei vinovaţi de deteriorarea sau pierderea lucrărilor împrumutate
vor fi obligaţi la plata contravalorii acestora, potrivit normelor legale.
(4) Asupra activităţii bibliotecii se va întocmi o
dată pe an o dare de seamă statistică.
(5) Compartimentele de documentare juridică pot fi
gestionate de un grefier documentarist sau de un grefier desemnat de
conducătorul parchetului.
(6) Gestionarul bibliotecii are obligaţia să
urmărească permanent ca toate publicaţiile periodice la care parchetul este
abonat să fie primite cu regularitate şi înregistrate în registrul de
inventar.
(7) Abonamentele la Monitorul Oficial al României, la
colecţiile de legi şi revistele juridice se fac de către parchetele de pe
lângă curţile de apel şi tribunale.
(8) Modelul registrului de inventar al bibliotecii,
al registrului de împrumut şi al dării de seamă asupra activităţii
bibliotecii sunt cele stabilite de instituţiile competente.
ART. 195
Fondul documentar
(1) Fondul documentar din biblioteci se organizează
pe următoarele grupe:
- grupa I - legislaţie (Buletinul Oficial, Monitorul
Oficial al României, colecţii de acte normative de aplicare generală,
repertorii legislative, alte publicaţii cuprinzând acte normative);
- grupa II - drept penal, drept procesual penal,
criminalistică, criminologie, medicină legală (coduri legislaţie,
jurisprudenţă, cărţi şi reviste);
- grupa III - drept civil, drept procesual civil,
dreptul familiei, legislaţie locativă;
- grupa IV - drept administrativ, drept
constituţional, organizare judecătorească, legislaţia notarială, exercitarea
avocaturii, legislaţia privind timbrul judiciar şi taxele judiciare de
timbru, jurisdicţia Curţii Constituţionale, contenciosul administrativ,
drept comunitar, drepturile omului;
- grupa V - drept comercial, drept financiar, drept
bancar, alte lucrări privind legislaţia economică, sistemele de control
economico-financiar, jurisdicţia financiară, jurisdicţia comercială;
- grupa VI - dreptul muncii;
- grupa VII - drept internaţional public şi drept
internaţional privat, drept maritim şi fluvial, legislaţia privind
transporturile pe calea aerului, convenţii internaţionale;
- grupa VIII - dicţionare;
- grupa IX - colecţii de reviste, colecţii ale
publicaţiilor Ministerului Public, colecţii de ziare;
- grupa X - lucrări din alte domenii de activitate
(filosofie, economie, sociologie etc.) de interes pentru activitatea
Ministerului Public.
(2) În cadrul grupelor se constituie subgrupe
componente, în raport cu specificul publicaţiilor.
(3) Colecţiile de legi şi alte acte normative se
aşază în ordine cronologică.
(4) Publicaţiile juridice periodice se păstrează
separat, pe ani şi vechime numerică.
(5) Monitorul Oficial al României se păstrează în
bibliorafturi şi se leagă în volume la sfârşitul anului.
(6) Încadrarea fondului documentar în grupele
prevăzute de prezentul regulament se face de grefierul însărcinat cu
gestiunea bibliotecii, sub controlul conducătorului parchetului.
ART. 196
Păstrarea fondului documentar
Fondul documentar din biblioteci se păstrează în
încăperi separate, iar acolo unde nu este posibil, în alte încăperi
accesibile procurorilor şi personalului auxiliar.
TITLUL VIII
Compartimentul de protecţie a muncii şi comitetul
de securitate şi sănătate în muncă
ART. 197
Compartimentul de protecţie a muncii
(1) La fiecare parchet se organizează compartimentul
de protecţie a muncii sau, după caz, se desemnează persoana responsabilă cu
atribuţii în domeniul protecţiei muncii, în raport cu numărul de personal,
cu natura, complexitatea şi volumul activităţilor desfăşurate şi cu
riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
(2) Pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1) şi a
cazurilor concrete de accidente şi îmbolnăviri profesionale, conducătorul
parchetului va face propuneri concrete de organizare a compartimentului de
protecţie a muncii sau va desemna o persoană cu atribuţii în domeniul
protecţiei muncii.
(3) Persoanele desemnate cu atribuţii în domeniul
protecţiei muncii sunt, de regulă, absolvenţi de studii tehnice. La
parchetele la care sunt încadraţi absolvenţi cu studii superioare tehnice,
unul dintre aceştia va fi desemnat cu atribuţii în domeniul protecţiei
muncii.
(4) În cazul parchetelor cu volum redus de activitate
şi riscuri minime de accidente sau îmbolnăviri profesionale, atribuţiile în
domeniul protecţiei muncii vor fi exercitate de către compartimentul sau
persoana responsabilă în acest sens de la nivelul parchetelor de pe lângă
tribunalele în circumscripţia cărora se află ori de către servicii externe
contractate cu acest scop.
ART. 198
Organizarea şi funcţionarea Comitetului de
securitate şi sănătate în muncă
(1) La fiecare parchet, potrivit criteriilor
stabilite la art. 197 alin. (1) din prezentul regulament, se constituie
comitetul de securitate şi sănătate în muncă sau se desemnează responsabilul
cu protecţia muncii care va îndeplini atribuţiile specifice comitetului.
Comitetul de securitate şi sănătate în muncă asigură implicarea personalului
în elaborarea şi aplicarea deciziilor în domeniul protecţiei muncii.
(2) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se
compune din conducătorul parchetului, conducătorul compartimentului de
protecţie a muncii sau persoana desemnată cu atribuţii în acest domeniu,
reprezentantul serviciului de medicină a muncii şi unul sau mai mulţi
reprezentanţi ai personalului parchetului, în raport cu numărul acestuia. La
parchetele cu până la 50 de salariaţi se desemnează 3 reprezentanţi, la cele
care au între 50 şi 199 de salariaţi sunt desemnaţi 4 reprezentanţi, iar la
cele care au între 200 şi 499 de salariaţi sunt desemnaţi 5 reprezentanţi
(potrivit dispoziţiilor art. 60 din Hotărârea Guvernului nr. 1425/2006, cu
modificările şi completările ulterioare).
(3) Conducătorul parchetului este preşedintele
comitetului de securitate şi sănătate în muncă.
(4) Desemnarea reprezentanţilor personalului în
comitetul de securitate şi sănătate în muncă se face prin decizie a
conducătorului parchetului, după consultarea personalului.
(5) Secretariatul comitetului de securitate şi
sănătate în muncă este asigurat de conducătorul compartimentului de
protecţie a muncii sau de persoana desemnată cu atribuţii în domeniu.
(6) Convocarea comitetului de securitate şi sănătate
în muncă se face trimestrial şi ori de câte ori este nevoie, de conducătorul
parchetului sau de cel puţin o treime din numărul membrilor săi. Convocarea
şi ordinea de zi a lucrărilor se aduc la cunoştinţă membrilor comitetului cu
cel puţin 3 zile înainte.
(7) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă este
legal constituit în prezenţa majorităţii membrilor săi şi adoptă hotărâri cu
votul a două treimi din numărul membrilor prezenţi. Lucrările comitetului se
consemnează într-un proces-verbal care se semnează de membrii săi.
(8) Hotărârile comitetului de securitate şi sănătate
în muncă se aduc la cunoştinţă celor interesaţi.
ART. 199
Atribuţiile comitetului de securitate şi sănătate
în muncă
Comitetul de securitate şi sănătate în muncă exercită
următoarele atribuţii:
a) aprobă programul anual de securitate şi sănătate
în muncă şi urmăreşte aplicarea acestuia, inclusiv alocarea mijloacelor
necesare realizării măsurilor cuprinse în program;
b) analizează propunerile personalului privind
prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale şi
verifică eficienţa măsurilor luate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de
muncă;
c) asigură participarea personalului la luarea unor
hotărâri în domeniul protecţiei muncii;
d) efectuează inspecţii proprii privind aplicarea şi
respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă;
e) informează inspectoratele teritoriale de protecţie
a muncii în legătură cu starea protecţiei muncii în cadrul parchetului.
TITLUL IX
Reguli de desfăşurare a activităţii
ART. 200
Programul normal de lucru
(1) Programul administrativ de lucru al parchetelor
este de 8 ore zilnic, timp de 5 zile pe săptămână şi se desfăşoară în
intervalul orar 8,00 - 16,00.
(2) În cazul procurorilor programul începe de regulă
la ora 8,00 şi se încheie de regulă la ora 16,00. Aceştia sunt însă obligaţi
să fie prezenţi la ora stabilită pentru îndeplinirea activităţilor în care
sunt planificaţi ori pe care şi le-au stabilit sau care impun prezenţa lor,
ca efect al unor dispoziţii legale sau regulamentare, ori pentru şedinţele
de judecată în care au fost desemnaţi.
(3) Programarea în şedinţele de judecată a
procurorilor se face în raport cu nevoile instanţei şi ale parchetului,
asigurându-se acestora şi timpul necesar pregătirii profesionale.
(4) Condiţiile de desfăşurare a activităţii în afara
programului obişnuit de lucru sunt reglementate prin ordin al procurorului
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
ART. 201
Accesul publicului
(1) Accesul publicului este permis la compartimentele
care desfăşoară activităţi cu publicul, potrivit programului stabilit,
precum şi în orele de audienţă.
(2) Programul de lucru cu publicul se aduce la
cunoştinţă prin afişare la loc vizibil.
ART. 202
Protecţia documentelor
Scoaterea din incinta parchetelor a dosarelor,
actelor şi lucrărilor, în afara cazurilor prevăzute de lege şi de prezentul
regulament, este interzisă.
TITLUL X
Drepturile şi obligaţiile personalului contractual
SECŢIUNEA 1
Timpul de muncă şi timpul de odihnă
ART. 203
Orele suplimentare
Orele suplimentare prestate peste durata normală a
timpului de lucru precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal,
de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu
reglementările în vigoare, nu se lucrează, se compensează cu timp liber
corespunzător sau se plătesc potrivit legii.
ART. 204
Munca de noapte
(1) Se consideră muncă de noapte munca prestată în
intervalul cuprins între orele 22.00 - 06.00.
(2) Personalul care efectuează muncă de noapte în
condiţiile legii, beneficiază de drepturile corespunzătoare prevăzute de
lege.
ART. 205
Concedii
Personalul are dreptul la concediu de odihnă anual,
concediu de odihnă suplimentar, concedii medicale, concediu de maternitate,
concediu de paternitate, concediu pentru creşterea copilului sau îngrijirea
copilului bolnav, concedii plătite pentru evenimente familiale deosebite,
concedii pentru formare profesională, precum şi la concedii fără plată
pentru motive personale, acordate potrivit prevederilor legii.
ART. 206
Durata concediului de odihnă
(1) Durata concediului de odihnă anual se acordă
corespunzător specificului funcţiei pe care persoana este angajată, cu
respectarea legislaţiei aplicabile categoriei profesionale corespunzătoare
funcţiei ocupate.
(2) Concediul de odihnă anual al personalului se
acordă proporţional cu activitatea prestată într-un an calendaristic.
(3) Personalul contractual are dreptul, în fiecare an
calendaristic, la un concediu de odihnă plătit cu o durată de 21 sau 25 zile
lucrătoare, în raport cu vechimea în muncă, după cum urmează:
a) 21 zile lucrătoare pentru cei cu o vechime în
muncă de până la 10 ani;
b) 25 zile lucrătoare pentru cei cu o vechime în
muncă de peste 10 ani.
ART. 207
Programarea concediilor
(1) Programarea concediilor anuale de odihnă se
aprobă de către conducătorii parchetelor la sfârşitul anului, pentru anul
următor. Concediile de odihnă vor fi eşalonate în tot cursul anului,
ţinându-se seama atât de specificul funcţiei, de asigurarea bunei
desfăşurări a activităţii parchetelor, cât şi de interesele personalului.
(2) Dacă programarea concediilor de odihnă se face
fracţionat personalul trebuie să efectueze într-un an calendaristic cel
puţin 15 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.
(3) Programarea concediului de odihnă poate fi
modificată, iar efectuarea acestuia poate fi întreruptă, la cererea
salariatului. În cazul în care acesta este rechemat, prin dispoziţia scrisă
a conducătorilor parchetelor, pentru situaţii neprevăzute care fac necesară
prezenţa sa în unitate, angajatorul are obligaţia de a suporta toate
cheltuielile salariatului şi ale familiei sale, necesare revenirii la locul
de muncă, precum şi eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a
întreruperii concediului de odihnă.
(4) Pentru perioada concediului de odihnă, salariatul
beneficiază de o indemnizaţie de concediu, care nu poate fi mai mică decât
valoarea totală a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectivă.
(5) Efectuarea concediului de odihnă în anul următor
este permisă numai în situaţia în care nu a fost posibilă efectuarea în
cursul anului respectiv, în cazurile expres prevăzute de lege.
(6) Concediul de odihnă neefectuat poate fi compensat
în bani numai în cazul încetării raportului de muncă sau de serviciu.
ART. 208
Concediile plătite
(1) Concediile plătite pentru evenimente familiale
deosebite se acordă la solicitarea personalului, după cum urmează, dacă prin
reglementări specifice nu se dispune altfel:
a) 5 zile lucrătoare pentru căsătoria persoanei;
b) 3 zile lucrătoare pentru naşterea sau căsătoria
unui copil;
c) 3 zile lucrătoare în cazul decesului soţului sau
al unei rude până la gradul II.
(2) Concediile plătite pentru evenimente familiale
deosebite nu se includ în durata concediului de odihnă.
ART. 209
Concediul fără plată
Personalul are dreptul la concediu fără plată acordat
la solicitarea acestuia, în condiţiile legii, de către conducătorii
parchetelor angajatoare.
ART. 210
Concediile pentru formare profesională
(1) Personalul are dreptul la concedii pentru formare
profesională, pe o durată ce se va stabili de comun acord cu angajatorul,
pentru situaţii cum sunt:
a) susţinerea examenului de bacalaureat, a examenului
de admitere în instituţiile de învăţământ superior, a examenelor de an
universitar, cât şi a examenului de diplomă pentru salariaţii care urmează o
formă de învăţământ superior, curs fără frecvenţă sau deschis la distanţă;
b) susţinerea examenului de admitere la doctorat, a
examenelor de doctorat sau a tezei de doctorat, în cazul salariaţilor care
nu beneficiază de burse de doctorat;
(2) Concediile pentru formare profesională se acordă
la solicitarea salariatului, pe perioada formării profesionale pe care
acesta o urmează din iniţiativa sa şi nu se includ în durata concediului de
odihnă.
(3) Cererea de concediu pentru formare profesională
trebuie să fie înaintată conducătorului parchetului cu cel puţin o lună
înainte de efectuarea acestuia.
(4) Concediile pentru formare profesională se pot
acorda cu sau fără plată, potrivit prevederilor legale.
(5) În cazul suportării cheltuielilor de formare
profesională de către angajator, personalul va semna un angajament prin care
se obligă să-şi desfăşoare activitatea în Ministerul Public, o anumită
perioadă, stabilită în conformitate cu prevederile actelor normative în
vigoare.
ART. 211
Învoirile
(1) Învoirile de la serviciu se pot acorda, la
cerere, pentru motive bine întemeiate, de către şeful nemijlocit şi pot avea
o durată cel mult egală cu durata normală zilnică de muncă.
(2) Învoirile se recuperează prin prestarea unui
număr egal de ore de muncă în termen de 30 de zile de la data efectuării
lor.
ART. 212
Evidenţa concediilor
Conducătorii parchetelor vor dispune şi vor aproba
modalităţile de urmărire permanentă şi de ţinere a unei evidenţe stricte a
concediilor, învoirilor, absenţelor nemotivate, precum şi a orelor efectuate
peste program.
SECŢIUNEA a 2-a
Răspunderea disciplinară
ART. 213
Abateri şi sancţiuni disciplinare
(1) Abaterea disciplinară este o faptă săvârşită cu
vinovăţie de salariat în legătură cu munca sa şi care constă într-o acţiune
sau inacţiune, prin care au fost încălcate obligaţiile ce decurg din
raporturile de muncă sau de serviciu prevăzute în actele normative în
vigoare, în fişa postului şi în prezentul regulament.
(2) Condiţiile angajării răspunderii disciplinare,
sancţiunile şi procedura cercetării disciplinare sunt stabilite prin Codul
muncii.
SECŢIUNEA a 3-a
Răspunderea patrimonială
ART. 214
Cazuri
(1) Salariaţii răspund patrimonial pentru pagubele
materiale produse din vina şi în legătură cu munca lor, în temeiul normelor
şi principiilor răspunderii patrimoniale şi civile contractuale.
(2) Salariaţii nu răspund de pagubele provocate în
caz de forţă majoră, de alte cauze neprevăzute şi care nu puteau fi
înlăturate şi nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al
serviciului.
SECŢIUNEA a 4-a
Alte dispoziţii
ART. 215
Publicitatea
(1) Conducătorii parchetelor răspund de aducerea la
cunoştinţa personalului a prezentului regulament şi de păstrarea acestuia în
locuri unde să poată fi consultat permanent.
(2) În termen de 5 zile de la primirea prezentului
regulament, personalul va lua la cunoştinţă de dispoziţiile acestuia.
ART. 216
Domeniul de aplicare
Dispoziţiile prezentului titlu se aplică personalului
contractual şi se completează cu prevederile legislaţiei muncii şi ale
ordinelor cu caracter intern privind recrutarea, promovarea şi evaluarea
personalului, accesul în parchete şi alte drepturi şi obligaţii ale
personalului.
TITLUL XI
Dispoziţii finale
ART. 217
Alte dispoziţii aplicabile parchetelor
(1) Dispoziţiile privind atribuţiile parchetelor din
prezentul regulament se completează cu cele prevăzute în legi şi în alte
acte normative în legătură cu activitatea Ministerului Public.
(2) Prevederile art. 181 din Codul de procedură
civilă se aplică în mod corespunzător pentru calcularea termenelor stipulate
în regulament. Zilele lucrătoare, conform regulamentului, sunt zilele
săptămânii, de luni până vineri, cu excepţia sărbătorilor legale. Termenele
se împlinesc la ora 16,00 a ultimei zile.
ART. 218
Organigrama
Organigrama Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie este prevăzută în anexa care face parte integrantă din
prezentul regulament.
---------------